Conferință despre „Identitatea și unitatea românilor”, la Zalău

de | ian. 28, 2017 | Actualitatea religioasă

În sala „Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj din Zalău a avut loc joi, 26 ianuarie, o nouă întâlnire, în cadrul seriei de conferințe „Glasul Bisericii în cetate”, organizată de Episcopia Sălajului. Invitatul acestei întâlniri a fost acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Tema conferinței susținute cu această ocazie a fost „Identitatea și unitatea românilor – conținut, vechime, forme de manifestare”.

Acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop a vorbit despre faptul că în cazul românilor na­țiunea s-a constituit din timpuri foarte vechi, fapt dovedit de texte istorice, dintre care cele mai multe sunt de origine străină. Invitatul a arătat că identitatea românească se manifestă prin limbă, pe care a caracterizat-o ca fiind cea mai frumoasă creație spirituală a poporului român, atestată odată cu limba franceză, italiană și portugheză, prin origine, credință, tradiții, obiceiuri și alte forme și formule de viață specifice. Identitatea românească sau felul de fi român a rămas timp îndelungat în forme pasive și latente, însă cu toate acestea, poporul român este cel mai numeros din sud-estul Europei. Făcând o prezentare structurală a caracteristicilor iden­tității ro­mânești, acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop a punctat faptul că un rol important în istoria românilor l-a avut credința, poporul român fiind singurul popor care nu are o dată precisă a creștinării lui: „Noi nu am avut în fruntea noastră un conducător, care să ne fi atras la creș­tinism, fiindcă nu am avut nevoie. Ne-am creștinat treptat, pe parcursul mai multor secole, prin propria convingere, din om în om, prin munca misionarilor, prin gânduri și cre­dință, motiv pentru care creș­tinismul nostru, în forma lui genuină, cuprinde toată latinitatea. Creștinarea noastră a fost făcută în limba latină, iar organizarea Bisericii în formă slavă. Suntem o sinteză a crești­nis­mului European”.

În continuare, rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop, a arătat că poporul român, format odată cu celelalte popoare, a rămas singurul popor izolat de restul latinității, ceea ce a dus la conservarea numelor de romani, deoarece nimeni nu mai era roman în jur, în contextul în care francezii, italienii, spaniolii, portughezii și catalanii, vorbind toți aceeași limbă romanică, trebuiau să se deosebească unii de ceilalți.

Mihai Viteazul și unitatea românilor

În cea de-a doua parte a conferinței, acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop a vorbit despre prima acțiune de unitate panromânească, care s-a petrecut sub Mihai Viteazul (1593-1601), arătând că principele român nu a unit cele trei țări ca să creeze România, ci ca să dispună de un puternic front centralizat antiotoman, fapt pe care l-a realizat cu românii, și nu cu polonezii ori cu balcanicii, generând astfel în epocă interpretări și atitudini etnice.

Invitatul a accentuat faptul că românii s-au ridicat la luptă animați de nădejdea că aveau în frunte un domn din națiunea lor, apoi a prezentat succint componentele identității românești folosite drept argumente politice în timpul lui Mihai Viteazul, între care a amintit faptul că acesta a obligat dieta Transilvaniei să accepte limba română ca limbă oficială a Transilvaniei, alături de latină, de maghiară și de germană. De asemenea, a arătat că Mihai Viteazul își îndemna oștenii să se poarte vitejește, atât pentru cinstea lui Hristos, pentru care se luptau, cât și pentru mărirea națiunii lor și a celei a romanilor, din care mărturiseau că descind.

Rectorul UBB a prezentat, apoi, faptul că marele domnitor a spijinit Biserica, aducând episcopi și preoți ortodocși din Țara Românească în Transilvania, ctitorind biserici ortodoxe pentru românii din această zonă și obligând dieta să-i scutească pe preoții români de obligațiile iobăgești. Pentru români, fapta lui Mihai Viteazul a rămas ca o binecuvântare, actul de la 1599-1601 transformându-se într-un simbol al unității naționale românești. La finalul con­fe­rinței, invitatul a răspuns întrebărilor adresate de public și a oferit autografe celor prezenți.

Ultimele articole

Arhim. Dumitru Cobzaru | Duhovnicia, dulce povară

Arhim. Dumitru Cobzaru | Duhovnicia, dulce povară

 Duhovnicia – dulce povară    Arhim. Dumitru CobzaruDuhovnicia – dulce povară este titlul pe care Arhimandritul Dumitru Cobzaru îl dă celei mai recente cărți ale sale. Ne place să credem că numele pe care le purtăm nu sunt întâmplătoare, ele indicând, într-o...

25 octombrie – Sfinții Mucenici Marcian și Martirie

25 octombrie – Sfinții Mucenici Marcian și Martirie

Sfinții Mucenici Marcian și Martirie – au pătimit în Constantinopol în vremea împăratului Constanţiu (331-361), care trecuse de partea arienilor. Marcian era citeţ (cântăreţ), iar Martirie ipodiacon. Amândoi erau ucenicii Patriarhului Pavel. Sfinţii Marcian şi...

Conferință preoțească de toamnă în Protopopiatul Turda

Conferință preoțească de toamnă în Protopopiatul Turda

Clericii din Protopopiatul Ortodox Turda s-au reunit joi, 22 octombrie 2020, în cadrul conferinței preoțești de toamnă. Întâlnirea s-a desfășurat la Mănăstirea Mihai Vodă și a fost precedată de o slujbă de Te Deum, oficiată de Preasfințitul Părinte Benedict...

Hramul Mănăstirii „Petru Rareș Vodă” din Ciceu-Corabia

Hramul Mănăstirii „Petru Rareș Vodă” din Ciceu-Corabia

Mănăstirea „Petru Rareș Vodă” din localitatea bistrițeană Ciceu-Corabia, Protopopiatul Beclean, și-a prăznuit miercuri, 21 octombrie 2020, ocrotitorii spirituali, pe Sfinţii Mărturisitori Ardeleni: Cuvioșii Visarion Sarai și Sofronie de la Cioara, Mucenicul Oprea...

Conferință preoțească de toamnă în Protopopiatul Beclean

Conferință preoțească de toamnă în Protopopiatul Beclean

Clericii din Protopopiatul Ortodox Beclean s-au reunit marți, 20 octombrie 2020, în cadrul conferinței preoțești de toamnă. Întâlnirea s-a desfășurat la Mănăstirea Dobric și a fost precedată de o slujbă de Te Deum, oficiată de Preasfințitul Părinte Benedict...