† Benedict Bistrițeanul, Personalități duhovnicești contemporane, vol. 3 – „Biografii și repere”, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020 280 p.

de | mart. 4, 2021 | Cărți vechi și noi

Decizia Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul de a continua seria de medalioane grupate sub titlul Personalități duhovnicești contemporane – Biografii și repere, ajunsă  în anul 2020, la cel de-al treilea volum[1], se constituie într-un fapt teologic și academic ce se cuvine semnalat și salutat.

Ampla și valoroasa prefață a demersului (p. 5-24), ce poartă semnătura părintelui arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, vine nu doar să sublinieze aspectele care recomandă o astfel de antrepriză scriitoricească, ci și să invite cititorul la un profund periplu prin literatura teologică de dată recentă și la descoperirea ei, prin intermediul frumoaselor prosopografii oferite de către Preasfințitul Părinte autor. Părintele Teofil subliniază aici faptul că:

„Autorul ne invită la o călătorie printre repere de granit și selectează contextual, din fiecare abordare biografică, adevărul care pare cel mai relevant pentru viața fiecăruia dintre noi, astăzi”. (p. 5).

Apoi, volumul debutează cu un medalion dedicat Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei cu prilejul împlinirii unui deceniu de păstorire la Cluj (p. 27-42). O frumoasă caracterizare, ce vine deopotrivă să creioneze profilul moral al chiriarhului capitalei Transilvaniei și în același timp, să definească aspectele esențiale care-i amprentează activitatea, poate fi regăsită chiar în debutul acestuia. Preasfințitul Părinte Benedict subliniază cu privire la cel care i-a fost mentor vreme de mai mulți ani, faptul că:

„Ca un om al timpului, preia principiile sănătoase, creștinești și românești deopotrivă din „sufletul satului”, și le adaptează la fapte, în Cluj-Napoca, în orașe și la sate. Cu drumul și transformarea pe care acestea le presupun. Cuvântul devine faptă, în sensul acelui biblic acum, „să fie!”, și se face, devenind context. Dar și în sens invers, verifică, ascultă, privește, trăiește contextul, și de aici „naște” textul, cuvântul scris sau proclamat”. (p. 27).

Portretul este urmat apoi de un altul, dedicat aceluiași părinte duhovnicesc contemporan (p. 45-57), în cadrul căruia vocația este termenul de la care autorul pornește în înțelegerea celui caracterizat. În cel următor (p. 61-66), Preasfințitul va reliefa o altă latură a complexei personalități a Înaltpreasfințitului Andrei, pornind de la constatarea că omul bun nu poate altfel decât să vadă în toate lucrurile cele ce sunt, aspectele pozitive. În aceeași notă va fi structurat și medalionul următor (p. 69-71), în cadrul căruia căutarea duhului unității va constitui leitmotivul expunerii. Frumoasa constatare conclusivă vine să spună multe cu privire la alternativa pe care Biserica Ortodoxă, prin intermediul unor vrednici ierarhi, o propune une societăți marcate de o tot mai ciudată derută:

„Într-o lume în care se propagă o cultură a confruntării și a conflictului, unde se exprimă atât de vehement și de strivitor complexul manolic, și unde gălăgia politicianismului pare să acopere orice altă problematizare serioasă, Părintele Mitropolit Andrei pare să propună altceva – o cultură a păcii în succesiunea harismatică a credinței sfinților, o recunoaștere a binelui săvârșit de oricine și încurajarea fără rezerve a celui care dorește să-l lucreze și o politică, în sensul etimologic al cuvântului, caracterizată de frățietate, valori morale și fidelitate față de credința și neamul nostru. Și, în cele din urmă, ne invită pe toți la lucrare, fără întârziere, cu multă „tragere de inimă”, și pe măsura darului, întru asemănarea vrednicilor înaintași, Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și ai urmașilor săi, care se înscriu în linia oamenilor mari ai credinței și ai neamului.” (p. 73-74).

Urmează apoi un frumos medalion dedicat Preasfințului Părinte Vasile Someșanul (p. 77-83)  și unul prilejuit de centenarul nașterii vrednicului de pomenire, Mitropolitul Bartolomeu al Clujului (p. 87-98), ce este continuat de o analiză a aspectelor care i-au definit acestuia discursul omiletic, transformându-l într-o adevărată harismă (p. 101-106). Nici Cuviosul Gherontie de la Tismana (p. 1-9-114), moșul Dobri Dobrev, cerșetorul lui Hristos (p. 117-122), Mitropolitul Filip Saliba (p. 125-130), părintele Arsenie Papacioc (p. 133-137), Guido Schaffer (p. 141-146), părintele Ioan Iovan (p. 149-154), părintele Sofian Boghiu (p. 157-162), Cuviosul Gavriil Georgianul (p. 165-170), maica  Macrina Vassopoulos (p. 173-178), măicuța poet Zorica-Teodosia Lașcu (p. 181-186), scriitorul Vasile Voiculescu (p. 189-194), Cuviosul Iosif Isihastul (p. 197-203), Fratele Anastaz Janos Brenner (p. 207-213), Iosefina Bakhita (p. 217-221) și mulți alții, nu scapă curiozității iscoditoare a Părintelui Benedict, care îi aduce parcă aievea în fața cititorilor, ilustrându-le calitățile și vorbind despre modul în care aceștia au reușit să rămână întipăriți nu doar în istoria umană, ci și în veșnicie.

Bine documentate și ușor de lecturat, medalioanele propuse în paginile celei de-a treia serii de Personalități duhovnicești contemporane, vin să vorbească lumii despre modul în care iubirea poate să-i unească pe oameni și să-i facă asemănători. În același timp, arată că există încă aspecte de mare finețe ale tezaurului spiritualității creștine, ce se cer deopotrivă valorificate și analizate, întrucât oferă modele și soluții omului contemporan.

[1] A se vedea, de asemenea: Benedict Vesa, Personalități duhovnicești contemporane, vol. 1 – „Biografii și repere”, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2016; Idem, Personalități duhovnicești contemporane. Biografii și repere, vol. 2, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2019.

Cărți vechi și noi
Cărți vechi și noi
† Benedict Bistrițeanul, Personalități duhovnicești contemporane, vol. 3 – „Biografii și repere”, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020 280 p.
† Benedict Bistrițeanul, Personalități duhovnicești contemporane, vol. 3 – „Biografii și repere”, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020 280 p.
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro.

Ultimele articole

A privi în sus

A privi în sus

Aspecte contextuale Propovăduirea Mântuitorului, în centrul căreia se găsește o polemică și o pildă, va fi urmată, cum s-a mai întâmplat și cu alte ocazii, de o minune. De această dată, atent la context și detalii, medicul Luca ține să specifice timpul în care se va...

Mai multe din Cărți vechi și noi
Recomandare de carte: „JURNAL Părintele Sofian, zugravul de suflete”

Recomandare de carte: „JURNAL Părintele Sofian, zugravul de suflete”

Într-un interviu acordat recent, cunoscutul profesor și psiholog clujean Mircea Miclea spunea că, în vremuri de criză, omul are nevoie de un plan, altfel spus să aibă un scop clar. Universitarul mai arată că, în general  cei care au avut un scop clar, au traversat...

Un Jurnal cât o Școală

Un Jurnal cât o Școală

Am admirat mereu oamenii care au reușit să își descrie devenirea întru ființă în paginile unui Jurnal. Desigur că Jurnalul de la Păltiniș sau, mai aproape acela a lui Sașa Pană ori Kafka, asupra cărora sper să-mi îngăduie Dumnezeu să pot reveni, s-au întretăiat în...