Ziua Regalității și Ziua Independenței Naționale a României, sărbătorite în data de 10 mai, marchează două momente importante: proclamarea Independenței țării în 1877 și încoronarea Regelui Carol I în 1881, care încă de la început a susținut construirea Catedralei Naționale și obținerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Ziua Regalității

Ziua de 10 mai amintește de sosirea în 1866, în București, a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul Rege Carol I. Cu sprijinul lui Napoleon al III-lea și al regelui Prusiei, Regele Carol I a ajuns în țară în data de 8 mai și a fost întâmpinat oficial în Capitală, în data de 10 mai, zi care a devenit Ziua Dinastiei. Tot în data de 10 mai, în 1877, România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman, consolidând semnificația istorică a acestei date.

Construirea unei Catedrale Naționale

După proclamarea Regatului României, Regele Carol I a propus construirea unei catedrale ortodoxe naționale în București. Proiectul a fost inițiat legislativ în data de 20 mai 1882, iar Legea nr. 1750, promulgată în data de 5 iunie 1884, prevedea alocarea a 5 milioane de lei aur — circa 5% din bugetul statului — pentru edificiu, cu un termen de realizare de cinci ani.

Deși Regele a sprijinit proiectul, construcția a fost amânată, iar fondurile au fost redirecționate către alte investiții guvernamentale.

„Cu tot interesul arătat de Rege acestui obiectiv, începerea proiectării şi apoi a lucrărilor s-a amânat mereu, iar bugetul alocat s-a risipit pe alte investiţii ale Guvernului”, a subliniat Patriarhul Daniel la un eveniment aniversar dedicat regelui Carol I.

Un hrisov regal

Deși Regele Carol I a inițiat proiectul pentru construirea Catedralei Naționale, lucrările s-au amânat. După Marea Unire, Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a cerut sprijinul regelui Ferdinand pentru finalizarea proiectului.

În 1920, Regele Ferdinand a adresat un hrisov regal Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anunțând intenția de a ridica o biserică monumentală în București, ca semn de mulțumire pentru victoria din războiul de reîntregire.

Regele a subliniat totodată că această biserică trebuie să fie un simbol al unității naționale și un omagiu adus celor care au căzut pentru realizarea României Mari.

Independența României

Un moment definitoriu al domniei lui Carol I a fost obținerea Independenței României față de Imperiul Otoman.

În data de 10 mai 1877, Senatul a votat proclamația de independență, iar Carol a condus personal trupele române în Războiul de Independență (1877–1878). Contribuția militară a României a fost decisivă, iar independența a fost recunoscută oficial la Congresul de la Berlin, în 1878.

Deși discursul lui Kogălniceanu privind independența a fost rostit în data de 9 mai 1877, ziua de 10 mai are o însemnătate oficială. Atunci, autoritățile statului l-au felicitat pe Carol I nu doar pentru aniversarea urcării pe tron, ci și ca suveran al unui stat independent, iar domnitorul a proclamat solemn independența României.

În data de 10 mai 1881, Carol a fost încoronat rege, iar țara a devenit oficial regat. Această dată a fost considerată Zi Națională până în 1947 și era marcată prin ample festivități populare, fiind întreruptă doar de ocupația germană în 1917 și, ulterior, de regimul comunist.

Regele Carol I și lupta pentru Autocefalia Bisericii

Dorința de a obține Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române a început încă din timpul Evului Mediu, dar a devenit o dezbatere importantă după Unirea Principatelor în 1859.

După obținerea Independenței de Stat în 1878, discuțiile despre autocefalie au fost reluate. În 1882, în data de 25 martie, în prezența Regelui Carol I, ierarhii Bisericii Ortodoxe Române au sfințit Marele Mir, un semn al autocefaliei de facto.

Monarhul a subliniat importanța acestui moment în Jurnalul său. Trei ani mai târziu, în 25 aprilie 1885, Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea a semnat Tomosul de recunoaștere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, iar în data de 1 mai 1885, Sinodul Bisericii a luat la cunoștință acest act oficial.

În mesajul Regelui Carol I pentru deschiderea Sfântului Sinod, Majestatea Sa sublinia:

„Biserica, din a cărei apărare în secolii trecuţi românii îşi fac gloria lor, a fost totdeauna nedeslipită de destinele ţării. Pătruns de acest adevăr istoric şi cunoscând credinţa nestrămutată a poporului în religiunea lui strămoşească, din cea întâie zi şi în timpul Domniei Mele, am avut dinaintea ochilor mei un ţel constant, mărirea şi întărirea Bisericii Române, pentru ca ea să rămână acea mare instituţiune naţională de Stat, pe care poporul român să se poată totdeauna sprijini”.

Anul acesta se împlinesc 140 de ani de când Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală și 100 de ani de la înființarea Patriarhiei. Cu acest prilej, Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române.

Foto credit: Basilica.ro