Astăzi, 18 iulie 2025, se împlinesc 104 ani de la înființarea oficială a Episcopiei Ortodoxe a Clujului, eveniment care a marcat un moment de răscruce în istoria Bisericii noastre din Ardeal. Era anul 1921 când, printr-o lege publicată în „Monitorul Oficial” al României, lua ființă Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului, cu reședința la Cluj-Napoca, ca episcopie sufragană a Mitropoliei Ardealului. Această reactivare a unor vetre episcopale vechi, de la Vad și Feleac, venea ca împlinire a visului Mitropolitului Andrei Șaguna: acela de a înființa o episcopie ortodoxă în Cluj, orașul academic și cultural al Transilvaniei.
Primul episcop al noii eparhii a fost arhimandritul Nicolae Ivan, un om al credinței și al faptelor. Ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub președinția Mitropolitului Nicolae Bălan, Nicolae Ivan a fost hirotonit la 21 noiembrie/4 decembrie 1921 în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, iar la 6/19 decembrie a fost instalat solemn la Cluj.
De-a lungul istoriei sale, eparhia a fost păstorită de mari ierarhi: Nicolae Ivan (1921–1936), Nicolae Colan (1936–1957), Teofil Herineanu (1957–1992), Bartolomeu Anania (1993–2011), iar din 2011 și până astăzi, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei. În ședința din 18 martie 2011, Sfântul Sinod l-a ales Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului.
La 19 iunie 1973, eparhia a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie. Din 2005, ea face parte din Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, devenită ulterior Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului.
Episcopii vicari care au slujit de-a lungul timpului au fost: Iustinian Chira (1973–1990), Irineu Pop (1990–2011), Vasile Flueraș (2011–2019), Benedict Vesa (2020–2025). În 2 iulie 2025, arhimandritul Samuel Cristea a fost ales episcop vicar, cu titulatura de „Bistrițeanul”.
Arhiepiscopia este organizată în 9 protopopiate: Cluj I, Cluj II, Gherla, Dej, Turda și Huedin (județul Cluj), respectiv Bistrița, Beclean și Năsăud (județul Bistrița-Năsăud). Are în componență 554 de parohii, 107 filii și 713 biserici, dintre care 166 sunt monumente istorice. De asemenea, funcționează 35 de mănăstiri și 1 schit.
Activitatea de construcție și întreținere a lăcașurilor de cult continuă cu ritm susținut: în anul trecut 2024, în Arhiepiscopia Clujului erau în derulare 70 de șantiere pentru biserici, mănăstiri și edificii bisericești, iar 32 de biserici au fost sfințite sau resfințite.
Pe plan educațional, Arhiepiscopia Clujului desfășoară o activitate remarcabilă, având în subordine Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Colegiul Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca – care reunește toate cele trei cicluri de învățământ: primar, gimnazial și liceal –, Grădinița „Sfântul Stelian” din Cluj-Napoca, precum și Școala Ortodoxă „Sfântul Stelian” din Bistrița, cu niveluri de învățământ primar și gimnazial. În 2024 a fost inaugurată și Grădinița din cadrul Centrului Social-Misionar „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Cojocna, destinată în special copiilor de etnie romă.
Aceste instituții contribuie esențial la formarea tinerei generații în spiritul valorilor creștine și al excelenței educaționale. Arhiepiscopia Clujului a acordat premii elevilor care au obținut media 10 la examenul de bacalaureat, precum și tinerilor olimpici, în semn de recunoaștere și susținere a performanței.
Activitatea culturală a Arhiepiscopiei este susținută prin instituții de prestigiu care promovează valorile credinței ortodoxe și dialogul cu lumea contemporană. Radio Renașterea este vocea spirituală a eparhiei, oferind zilnic programe cu caracter religios, educativ și cultural. Editura Renașterea, împreună cu revistele eparhiale „Renașterea” și „Tabor”, valorifică teologia ortodoxă, patrimoniul cultural și reflecția contemporană într-un stil accesibil și profund. Muzeul Mitropoliei Clujului, dedicat istoriei și spiritualității ortodoxe transilvănene, oferă o incursiune memorabilă în moștenirea bisericească a regiunii. Centrul de Pelerinaje „Renașterea” organizează itinerarii duhovnicești în țară și străinătate, aducând credincioșii mai aproape de locurile sfinte. Acestora li se adaugă numeroase asociații de tineret, care susțin formarea spirituală, morală și culturală a noilor generații în duhul Bisericii.
Pe plan social, Eparhia Clujului desfășoară o activitate amplă și bine organizată, prin cele 63 de unități de asistență socială, care includ centre pentru copii, vârstnici, persoane aflate în dificultate, dar și atelier de croitorie, fabrică de lumânări, tipografie, cantină, brutărie, cămin și 12 magazine bisericești.
În anul 2024, la nivelul întregii eparhii, prin unitățile de cult, asociațiile și fundațiile eparhiale, au fost direcționate în scop filantropic fonduri în valoare de 40.392.686 lei, de care au beneficiat peste 18.600 de persoane. Aceste cifre confirmă dimensiunea concretă a dragostei creștine, transpusă în ajutor real pentru aproapele aflat în suferință.
În anul precedent, în județul Cluj a mai fost licențiat Centrul social „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Bonțida, destinat persoanelor în risc de excluziune socială, și a fost semnat contractul de finanțare pentru construirea Centrului rezidențial pentru persoane vârstnice „Sfântul Efrem cel Nou” din Budacu de Jos, județul Bistrița-Năsăud – un proiect realizat în colaborare cu Asociația „Filantropia Ortodoxă”, filiala Bistrița, și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Printre proiectele majore aflate în derulare în 2025 se numără implementarea proiectului de reabilitare, restaurare și introducere în circuitul turistic a Catedralei Mitropolitane din Cluj, în cadrul căruia sunt incluse și lucrările de mozaic interior. Se continuă lucrările la Centrul Misionar Social „Sfântul Apostol Andrei” din Cluj-Napoca, la Centrul de Îngrijiri Paliative Pediatrice „Sfântul Hristofor”, la Așezământul pentru copii „Sfântul Siluan Athonitul” din Dorolea și la Așezământul „Sfântul Onufrie” din Florești.
Anul 2025 este marcat de o serie de manifestări cultural-religioase și editoriale dedicate proclamării canonizării Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction Munteanu – mărturisitor al credinței în perioada comunistă – și tematizării celor două dimensiuni propuse de Patriarhia Română: „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române” și „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”.
La împlinirea a 104 ani de la înființare, privind cu recunoștință spre trecut și cu încredere în lucrarea lui Dumnezeu din prezent și viitor, putem afirma cu bucurie că Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului rămâne un pilon al Ortodoxiei ardelene, un model de slujire jertfelnică și o prezență vie în viața societății – în cult, în educație, în cultură și în misiunea socială.
Această lucrare binecuvântată a fost și este cu putință prin râvna păstorilor săi, prin dăruirea preoților și a monahilor, prin implicarea neobosită a ostenitorilor din administrația eparhială și din protopopiate, dar mai ales prin credința și jertfelnicia poporului binecredincios. În comuniune, cler și mireni, sub purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, au zidit nu doar biserici din piatră, ci și comunități vii, ancorate în Evanghelia iubirii lui Hristos și deschise spre slujirea aproapelui.
