Sâmbătă se împlinesc 113 ani de la nașterea unei eroine devenită emblematică pentru rezistența țăranului român în fața tăvălugului comunist: Elisabeta Rizea din Nucșoara, județul Argeș.

Ea a devenit cunoscută în 1992, după ce a acordat un interviu Irinei Hossu Longin, realizatoarea emisiunii Memorialul durerii de la TVR.

În același an, etnologul Irina Nicolau a transcris și publicat povestea torturilor la care a fost supusă țăranca după ce familia și consătenii ei oferiseră ajutor umanitar unor membri ai Rezistenței Anticomuniste din Munții Făgăraș.

Schiță biografică

Elisabeta, alintată Tuța, s-a născut în 28 iunie 1912 la Domnești, județul Argeș, în familia unor țărani simpli, Maria și Ion Șuța. Din cei 13 copii născuți în familie, au supraviețuit opt. Trăiau într-o casă din lemn, acoperită cu șindrilă, aveau câteva animale și 6 hectare de pământ.

A făcut șapte ani de școală primară, iar 1931, la 19 ani, s-a căsătorit cu Gheorghe Rizea din Nucșoara. Aici, în perioada interbelică, avea să aibă loc prima ei întâlnire cu viitorul Rege Mihai, care avea doar 12 ani și participa la o șezătoare alături de săteni.

După venirea comunismului și exilul Regelui, a început calvarul României: exproprieri, epurări, arestări și teroare motivată politic.

Elisabeta Rizea a intrat în malaxorul prigoanei, pentru că i-a ajutat pe Haiducii Muscelului. Prin rețeaua de sprijin din satele adiacente, acesta a fost cel mai longeviv grup de rezistență anticomunistă din munți.

Temnița

Elisabeta Rizea a făcut în total 12 ani de temniță grea, timp în care a fost supusă la torturi greu de imaginat: scalpată prin spânzurarea de păr, bătăi care au pus-o pe patul de spital, unde nu a putut sta decât sprijinită în frunte și genunchi, lipsită de haine adecvate în sezonul rece, izolator.

Cu toate acestea, nu a le-a oferit niciun nume anchetatorilor:

„Dacă vorbeam, omorau jumătate de sat!”, a povestit ea. „Îmi făceam cruce cu limba în cerul gurii și mă rugam la Dumnezeu să mă ajute să nu spun nimic.”

„Sunt ca o mască acum, doamnă, de chinurile care au fost pe mine și de inima rea pe care am avut-o”, mai declara Elisabeta Rizea în celebrul interviu din 1992.

Alte întâlniri cu Regele Mihai

Regele Mihai a revenit la Nucșoara în 1997, când a făcut o vizită privată de Paști în România, împreună cu Regina Ana. Majestatea Sa a vizitat-o pe Elisabeta Rizea la casa ei din localitate.

O altă întâlnire a eroinei cu Regele Mihai a fost la un dineu oferit de Casa Regală la cumpăna dintre anul 1999 și 2000. Elisabeta Rizea a fost așezată în dreapta regelui.

Conform unei mărturii publicate de Adevărul, suveranul a mai vizitat-o acasă pe Elisabeta Rizea și în anul 2001.

Limpezirea lumii

Asociația Elisabeta Rizea lucrează la reabilitarea casei eroinei din Nucșoara. Proiectul beneficiază de susținerea Președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, și a Casei Regale a României.

Vineri, la Domnești, localitatea natală a eroinei, a avut loc Simpozionul „113 ani de la nașterea Elisabetei Rizea pe muscelele Domneștiului”. Participanții au ales ca tematică biografiile clericilor și monahilor care au suferit în comunism.

În încheiere, amintim cel mai faimos citat al Elisabetei Rizea, care spune cu simplitate și delicatețe viziunea despre lume și viață a țăranului român:

„Trei zile dacă mai trăiesc, da’ vreau să știu că s-a limpezit lumea.”

Sursa foto: Editura Humanitas