Dimitrie Suceveanu a fost unul dintre cei mai mari compozitori de muzică psaltică românească. Activitatea sa a presupus, pe lângă cântarea la strană și scrierea pieselor muzicale psaltice, traducerea și tipărirea cărților de muzică psaltică în limba română.
Dimitrie Suceveanu s-a născut în Suceava, data nașterii nu se cunoaște exact, probabil 1813. Familia protopsaltului s-a mutat la Iași pe când Dimitrie era copil.
A parcurs Gimnaziul „Vasilian” şi cursurile Şcolii de muzică psaltică a Mitropoliei Moldovei, școală înfiinţată în 1805 de mitropolitul Veniamin Costachi şi condusă de marii psalți ai vremii precum Grigorie Vizanti, Nicu Dincea şi de Gheorghe Paraschiadis.
A fost psalt şi protopsalt la Biserica „Sf. Pantelimon”, Biserica Albă, Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur” şi Biserica Barnovschi între anii 1833 – 1837. Între timp este numit psalt la strana stângă a Catedraelei Mitropolitane cu titlul de „lampadar al Sfintei Mitropolii”.
După exilarea Mitropolitului Veniamin Costachi și a protopsaltului catedralei Mitropolitane la Mănăstirea Slatina, Dimitrie Suceveanu este numit în 1844 protopsalt al Mitropoliei, profesor de muzică şi director la școala de cântăreţi bisericeşti.
În 1848 retipăreşte trei cărţi esențiale pentru muzica psaltică românească, Teoreticonul, Anastasimatarul și Irmologhionul.
Tipăreşte la Mănăstirea Neamţ în 1856 „Idiomelariu adekă Kântare pe singur glasul unit Ku Doksastariu” și „Idiomelariul” care marchează vârful colaborării cu ieromonahul Dosoftei de la Neamţ.
Între compozițiile sale psaltice se numără „Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos”, „Împărate ceresc”, „Mărimurile” la Sf. Ierarh Nicolae şi pentru praznicele care au polieleu, „Binecuvântările Învierii”, „De Tine Doamne cel ce eşti în toată zidirea” și „La râul Babilonului”.
În timpul vieții sale a făcut donații la Mănăstirile Râşca și Văratec, iar prin Testament şi-a lăsat întreaga avere Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi.
A trecut la viața veșnică în urmă cu 125 de ani, pe 18 ianuarie 1898.
Sursă foto: Ziarul Lumina
