În ultima zi din acest an se împlinesc 135 de ani de la trecerea în veșnicie a unuia dintre cei mai mari scriitori români, Diaconul Ion Creangă.

S-a născut la 1 martie 1837 în satul Humuleşti, din judeţul Neamţ, după cum mărturisește Ion Creangă în autobiografie. Și continuă: „din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig”.

Data nașterii este incertă, o altă variantă pe lângă 1 martie fiind data de 10 iunie 1839, conform unei condici de nou-născuți din Humulești. Însă data de 1 martie este menționată și în volumul Istoria Literaturii române, Ed. Minerva, 1982.

În 1847 a început şcoala de pe lângă biserica din satul natal, din 1853 a urmat Şcoala Domnească de la Târgu Neamţ. Ulterior, a fost înscris la Şcoala Catihetică din Fălticeni. După desfiinţarea şcolii din Fălticeni, a plecat la Iaşi, unde a absolvit cursul inferior al Seminarului teologic „Veniamin Costachi” de la Socola, iar în 1859 a fost hirotonit diacon. Din 1864 a fost institutor la Şcoala primară nr. 1 din Iași.

Diaconia

Din anul 1860 până în septembrie 1872, Ion Creangă a slujit ca diacon la mai multe biserici ieșene. În urma unor probleme familiale și a unui conflict cu autoritățile eclesiale din acea vreme, în data de 10 octombrie 1872, diaconul Ion Creangă a fost exclus din cler.

În urmă cu peste trei decenii, prin Decizia 3690 din 20 iunie 1993, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a reabilitat memoria părintelui diacon Ion Creangă, ridicându‑i caterisirea.

Activitatea literară

Debutul literar al lui Ion Creangă a avut loc în 1875, în revista „Convorbiri literare”, cu Soacra cu trei nurori, după ce îl cunoscuse, în 1874, pe Mihai Eminescu, cel care care l-a introdus la Junimea.

Aici a apărut, în scurt timp, şi „Capra cu trei iezi”. Până în 1878, au fost publicate şi celelalte poveşti, citite toate în cenaclul Junimea.

Ca pedagog, Ion Creangă a publicat, împreună cu alţi colegi, manuale pentru clasele primare între care: „Metodă nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primară” (1868), „Învăţătoriul copiilor”(1871), „Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică” (1876), conform Agerpres.

Ion Creangă a trecut la cele veșnice în data de 31 decembrie 1889, în bojdeuca sa din cartierul ieșean Țicău. A fost înmormântat în 2 ianuarie 1890 în cimitirul Eternitatea din Iași.

Post-mortem, la 28 octombrie 1948, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Foto credit: public domain