24 ianuarie – Sf. Cuv. Xenia din Roma; Sf. Xenia din Sankt Petersburg (Tedeum – Ziua Unirii Principatelor Române)

1. Sfânta Cuvioasă Xenia – Evsevia (cu numele de călugărie Xenia) a fost fiica unui însemnat dregător din Roma. Şi-a părăsit părinţii şi lumea cu plăcerile ei şi bucuriile ei, pentru a trăi tot restul vieţii în rugăciune către Dumnezeu, în post şi priveghere şi în sărăcie de bună voie. Tatăl Evseviei era creştin.

Cum avea mulţi prieteni, şi-a logodit fata de timpuriu cu un fiu de senator. A fost multă bucurie în casa înaltului dregător, însă Evsevia nu preţuia nimic din înţelesul lumii şi în timp ce părinţii ei se pregăteau de nuntă, ea a dispărut de acasă împreună cu două slujitoare creştine. Gândul Evseviei era să ajungă în Alexandria Egiptului.

Ca să fie greu de găsit şi-a schimbat numele: din Evsevia şi-a luat numele Xenia, adică „străina”, nume păstrat şi în călugărie. Corabia cu care călătoreau s-a oprit în insula Cos din arhipelagul Sporadelor, o insulă mică (290 km2), chiar lângă ţărmul Asiei Mici.

Cele trei fugare, Xenia şi slujitoarele sale, au rămas aici. În timp ce îşi căutau un loc în care să se aşeze până la sfârşitul vieţii, Dumnezeu le-a trimis un povăţuitor şi părinte sufletesc, pe Cuviosul Pavel, bătrânul stareţ al Mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” din Caria, de dincolo de ţărm.

După ce a aflat taina vieţii lor şi dorinţa de a trăi pentru Mântuitorul Iisus Hristos, le-a dus în oraşul Milassa (azi Milas) din Caria, le-a tuns în monahism şi le-a aşezat într-un loc liniştit. Xenia a zidit acolo o biserică cu hramul Întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan.

După un timp, au venit aici şi alte fecioare, întemeindu-se şi o mănăstire în jurul acelui locaş de cult, Xenia fiind stareţă. La cererea Xeniei, cele două slujitoare, acum maici, nu au spus nimănui faptul că stareţa lor face parte dintr-un neam înstărit.

Abia după mult timp, după moartea şi îngroparea Xeniei şi a uneia dintre cele două maici, s-a aflat adevărul şi viaţa Cuvioasei Xenia.

Ultima fugară, slujitoarea de odinioară, nu a putut să-şi dea sufletul până nu a destăinuit celorlalte maici din Mănăstirea „Sfântul Ştefan”, că fosta lor stareţă, Xenia, fugise din lume din fragedă tinereţe, chiar în pragul cununiei cu un fiu de senator, făcând aceasta pentru a urma chemării Mirelui Iisus Hristos.

2. Sfânta Xenia din Sankt Petersburg

Sfânta Xenia a trăit în secolul al 18-lea, în Rusia imperială. Cel mai probabil anul naşterii este 1730.

S-a căsătorit cu ofiţerul Andrei Teodorovici, însă după patru ani de mariaj, soțul ei a trecut la cele veșnice în urma unei petreceri.

Evenimentul nefericit i-a marcat profund viața, iar din acel moment s-a dedicat în totalitate trăirii duhovniceşti.

De la înmormântare, Sfânta Xenia s-a prezentat cu numele soțului spunând tuturor că nu a murit Andrei Teodorovici, ci Xenia Grigorievna.

Andrei Teodorovici este aici, în fața voastră, el trăiește și va trăi mult de acum înainte, va trăi veșnic, spunea Sfânta Xenia.

La cimitir, sfânta le-a cerut celor prezenţi să se roage pentru „odihna veşnică a roabei lui Dumnezeu Xenia”, menţionând că „bietul Andrei Teodorovici a rămas orfan, a rămas singur pe lume”.


Sfânta Xenia

  • Este ocrotitoarea oraşului Sankt Petersburg;
  • A rămas văduvă la vârsta de 26 ani;
  • Face parte din categoria sfinţilor nebuni pentru Hristos;
  • Este sărbătorită în 24 ianuarie;
  • A pribegit 45 de ani, ducând o viaţă austeră în rugăciune continuă;

După moartea soţului, a împărţit toată averea săracilor şi Bisericii, iar rudele au calificat gestul ca un act de nebunie şi au raportat-o autorităţilor competente. În urma examinării, sfânta a fost declarată sănătoasă din punct de vedere mintal şi a fost lăsată în pace.

Îşi petrecea zilele pe străzile din Sankt Petersburg, în deplină smerenie şi sărăcie, iar în timpul nopţii se ruga neîncetat pe un câmp din apropiere. Pentru viaţa austeră şi comportamentul ei, sfânta a fost considerată nebună fiind, de multe ori, supusă umilinţelor publice.

După o perioadă, Sfânta Xenia a părăsit oraşul, iar timp de opt ani a mers în pelerinaj la părinţii duhovniceşti ai Rusiei, în pustiu, cărora le-a cerut sfaturi pentru mântuire.

S-a întors în Sankt Petersburg, iar după o perioadă oamenii au simţit prezenţa sfintei ca o binecuvântare pentru oraş. Sfânta Xenia s-a bucurat de darul vederii înainte, profeţind moartea împărătesei Elizabeta, în 1761.

A trecut la cele veşnice la vârsta de 71 ani, fiind înmormântată în cimitirul din Smolensk. În scurt timp, mormântul ei a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii care veneau să-i ceară ajutorul.

Despre Sfânta Xenia găsim informaţii în „Buletinul poliției orășenești a Sankt-Petersburgului”, nr. 264 și 272/1847, în care se menţionează faptul că „în urmă cu 40 de ani sau, poate, cu câțiva ani mai mult, s-a săvârșit aici, în Petersburg, văduva cântărețului imperial, Andrei Teodorovici, Xenia Grigorievna…”

Alte relatare despre viaţa sfintei regăsim pe epitaful pietrei funerare din cimitirul Smolensk care ne prezintă în rezumat trăirea ei pământească: „a rămas văduvă la vârsta de 26 de ani, a pribegit 45 de ani, și a trăit 71 de ani; își zicea Andrei Teodorovici”.

Sfinții zilei
Sfinții zilei
24 ianuarie - Sf. Cuv. Xenia din Roma; Sf. Xenia din Sankt Petersburg (Tedeum - Ziua Unirii Principatelor Române)
24 ianuarie - Sf. Cuv. Xenia din Roma; Sf. Xenia din Sankt Petersburg (Tedeum - Ziua Unirii Principatelor Române)
/