Dialoguri despre memorie, istorie și identitate: 240 de ani de la Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan
Radio Renașterea a găzduit recent o ediție specială a emisiunii Dialoguri, dedicată comemorării a 240 de ani de la una dintre cele mai dramatice și importante mișcări sociale din istoria Transilvaniei – Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Un moment de cotitură în istoria poporului român, care a revelat profundele tensiuni sociale, etnice și politice ale secolului al XVIII-lea.
Invitatul ediției a fost prof. dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, reputat istoric și cercetător la Institutul de Istorie „Gheorghe Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca. Cu rigoare științifică și sensibilitate umană, domnia sa a conturat un tablou complex și nuanțat al evenimentelor din 1784, care au explorat dimensiunile multiple ale răscoalei și ale memoriei acesteia.
În debutul discuției, profesorul Abrudan a explicat contextul istoric în care a izbucnit răscoala: o societate transilvăneană profund inegală, marcată de dominația nobilimii maghiare, excluziunea socială a țăranilor români și o lipsă aproape totală a drepturilor elementare pentru majoritatea populației. A fost subliniat caracterul complex al mișcării, care nu a fost doar o reacție spontană, ci și expresia unei acumulări istorice de nemulțumiri și frustrări.
Un alt punct de interes a fost personalitatea celor trei conducători – Horea, Cloșca și Crișan. Istoricul Mircea-Gheorghe Abrudan a evidențiat faptul că aceștia au fost simpli țărani dar și figuri cu o remarcabilă carismă și o profundă credință în justiția divină. În mod special, Horea, făuritor de biserici, a fost perceput de către țărani ca un ales al lui Dumnezeu, fapt ce a amplificat autoritatea și influența sa în rândul maselor.
Răscoala a avut o desfășurare rapidă și violentă, începând în noiembrie 1784 în Munții Apuseni și extinzându-se spre zonele nobiliare din centrul și vestul Transilvaniei. Invitatul nostru a subliniat că, deși a fost înăbușită brutal, prin trădare și execuții publice – culminând cu tragica moarte a lui Horea și Cloșca prin frângere cu roata – impactul acestei revolte nu a fost efemer.
Executarea publică a liderilor a produs o undă de șoc în epocă și a forțat autoritățile habsburgice să reflecteze asupra politicilor față de români. Răscoala l-a determinat pe împăratul Iosif al II-lea să emită decretul desființării șerbiei în Transilvania și să grăbească înființarea în 1786 a unui curs de teologie și pedagogie la Sibiu pentru Episcopia Ortodoxă, ceea ce va fi mai târziu cunoscut ca Institutul teologic-pedagogic.
Vă invităm să ascultați prima parte a emisiunii, urmând ca a doua parte să fie transmisă în ediția viitoare.
