În noaptea de 12 spre 13 iunie s-au împlinit 82 de ani de la începutul deportărilor staliniste prin care zeci de mii de basarabeni și nord-bucovineni, familii întregi, au fost deportați în lagăre de muncă forțată situate în principal în Siberia și Kazahstan.
Erau considerați anti-sovietici și deportați nu doar cei cu activitate politică de opoziție față de regimul bolșevic, ci și întregi categorii sociale, cum ar fi preoții, primarii, învățătorii, moșierii, comercianții, polițiștii, jandarmii.
„E o rană a neamului nostru greu de vindecat. Trecutul în care bunicii sau părinții noștri au fost duși la muncă silnică sau au fost uciși pentru ceea ce erau, și nu pentru că ar fi comis ceva, ne doare și azi. Unicul mod de a le onora memoria este să ne opunem din răsputeri unor asemenea crime împotriva libertății și dreptului la viață”, a transmis marți Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova.
Mulți au murit pe drum, din cauza condițiilor inumane din trenurile cu care au fost transportați.
Capul familiei era arestat, izolat de soție și copii și dus într-un lagăr de muncă forțată, iar ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan, unde nu erau în detenție, dar erau nevoiți să-și câștige traiul făcând munca pe care le-o dădeau autoritățile. Pentru munca depusă erau remunerați cu un minimum necesar pentru trai.
La sfârșitul lunii trecute, Muzeului de Istorie și Etnografie din Mereni, Republica Moldova, a inaugurat o expoziție într-o locație inedită: un vagon de marfă producție sovietică, același model cu cel folosit la deportarea basarabenilor. Expoziția se intitulează „Basarabenii în gulag: destine frânte din colecțiile Agenției Naționale a Arhivelor”.
Basarabenii și nord-bucovinenii au trecut prin trei valuri de deportări: în 1941, în 1949 și în 1951.
