Duminică, 13 octombrie 2019, a fost marcată la Huedin împlinirea a 85 de ani de la târnosirea bisericii cu hramurile Sfântul Ierarh Nicolae și Înălțarea Domnului, supranumită și Catedrala Moților.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită de părintele Iustin Tira, vicarul administrativ al Arhiespiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Din soborul slujitor au mai făcut parte: protopopul de Huedin, părintele Dan Lupuțan, parohul de la Huedin I, părintele Ioan Morcan și parohul de la Huedin 2, părintele Tudor Petrovici.
După otpustul Sfintei Liturghii, a fost oficiată slujba Parastasului pentru cei doi episcopi care au sfințit biserica, Nicolae Ivan al Clujului și Ioan Stroia al Armatei, precum și pentru ctitori.
În cuvântul de învățătură, părintele Iustin Tira a explicat parabola evanghelică a Semănătorului, afirmând că Dumnezeu nu face lucrul omului și omul nu poate face lucrul lui Dumnezeu….Dacă noi nu facem primul pas, nu arăm și nu semănăm, Dumnezeu nu are cum să aducă roade.
A luat cuvântul și protopopul de Huedin, părintele Dan Lupuțan, care i-a mulțumit părintelui vicar pentru prezență și cuvântul de învățătură rostit. Totodată, a făcut un scurt istoric al evenimentului petrecut acum 85 de ani și a dat citire discursului rostit atunci de protopopul martir Aurel Munteanu. În semn de prețuire și mulțumire, protopopul de Huedin i-a dăruit părintelui vicar un desen în grafică cu Catedrala Moților.
Catedrala Moților a fost edificată între anii 1931 și 1934, în stil neobizantin. Iată istoria pe scurt a realizării ei: După Marea Unire, în condițiile reînființării Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a pus problema constituirii unei parohii ortodoxe la Huedin. Astfel, la 5 decembrie 1920, a avut loc ședința extraordinară de constituire propriu-zisă a parohiei, care a desemnat primul consiliu parohial. La acel moment, în Huedin erau 30 de familii ortodoxe, formate din 112 persoane. Slujirea a fost dificilă în următorii 5 ani, întrucât spațiul destinat serviciului divin, în această perioadă grea a începutului de organizare, în lipsa unei biserici, era într-o sală de clasă de la Școala Generală, unde a fost amenajată o capelă ortodoxă. Primul serviciu religios în această capelă s-a ținut la începutul anului 1922, iar în anii 1924-1925 aceasta a fost pictată și înzestrată cu cele de trebuință. Așa se face că, încă de la prima ședință a Consiliului Parohial, ținută de la instalarea sa, părintele Aurel Munteanu a ridicat problema edificării unei biserici ortodoxe în Huedin. Au fost începute demersuri pentru colectarea fondurilor necesare, formându-se în acest sens o comisie pe data de 7 august 1925. În vederea ridicării lăcașului de cult, au fost studiate mai multe planuri, iar pe 13 iulie 1930, Consiliul și Adunarea Parohială au acceptat planul întocmit de către arhitectul Victor Smigelschi din Sibiu. Lucrarea a fost dată spre execuția antreprenorilor Nicola Simina din Abrud, Mihai Orlea și Iosif Costișel din Sohodol, sub supravegherea directă a inginerului Gavril Lung din Valea Drăganului și a arhitectului consistorial Dr. Leo Bohățiel. După rugăciunea de punere a temeliei, ținută de părintele Aurel Munteanu, asistat de preotul Teodor Toader din Călata, în 20 septembrie 1931, au demarat lucrările efective de edificare.
Sfințirea bisericii s-a făcut duminică, 14 octombrie 1934, de Sfânta Cuvioasa Parascheva, în prezența episcopilor Nicolae Ivan al Clujului și Ioan Stroia al Armatei de la Alba Iulia, care au fost însoțiți de membrii Consiliului Eparhial: Dr. S. Stanca, Dr. V. Sava – secretar, Dr. I. Vască – Rectorul Academiei Teologice.
Organul național-bisericesc săptămânal RENAȘTEREA, în numărul său 42 din 21 octombrie 1934, relata astfel acest eveniment istoric: „Solemnitatea sfințirii noului locaș de închinare a atras în Huedin numeroasă lume dela Cluj și împrejurimi, astfel că sfințirea sʻa desăvârșit în cadre deosebit de solemne și în fața unui public de multe mii de persoane… Un banderiu de călăreți a ieșit la hotarul protopopiatului întru întâmpinare. La intrarea în Huedin, oaspeții au fost primiți la un frumos arc de triumf, sub care primarul orașului, dl. dr. Iliescu, a rostit un cuvânt de bun venit la adresa oaspeților. În fața protopopiatului ortodox reprezentanții tuturor confesiunilor românești și minoritare, au rostit cuvinte de bun sosit la adresa P.S. Sale Episcopului Nicolae. În fața bisericii P. S. Sa a fost primit de un public foarte numeros, intelectuali și mii de săteni, care i-au făcut o primire entuziastă… La sfințirea bisericii, au sosit de la Ciucea și dl Octavian Goga, fost ministru, împreună cu dl Stelian Popescu, directorul ziarului UNIVERSUL… Serviciul religios a fost oficiat de un sobor de vrʻo 25 preoți în frunte cu cei doi episcopi… P.S. Sa relevă apoi munca neobosită a vrednicului protopop A. Munteanu, din Huedin, care are cea mai mare parte de merit că biserica aceasta frumoasă s-a putut înălța. În semn de recunoștință pentru meritele sale P.S. Sa predă protopopului A. Munteanu Crucea, pe care a purtat-o însuși P.S. Sa în calitate de arhimandrit… Părintele protopop Munteanu a răspuns impresionat, mulțumind Preasfințiților episcopi Nicolae și Ioan… Face apoi un istoric al orașului Huedin, arătând cum românii au fost alungați din el de stăpânirea maghiară, cum în 1918 nu mai erau decât câteva familii și cum a venit la Huedin Sfinția Sa acum 10 ani, fără să aibă nici o biserică, nici casă, într-o parohie săracă, unde azi s-a ridicat biserica impunătoare. “
Același săptămânal relata și festivitățile care au urmat: „După serviciul religios lumea sʻa îndreptat în fața primăriei unde era ridicată o tribună frumoasă, împodobită cu brad, flori și steaguri. Aici a defilat în sunetele muzicei regimentului 83 infanterie, un conduct (convoi) etnografic compus din sătenii tuturor comunelor din împrejurimi, în număr de câteva mii. Sʻau relevat elevii școalei primare din Huedin, ai școalei de meserii, șoimii din Mănăstireni, apoi sătenii din comunele Valea Drăganului, Păniceni, Călata, în frumoase porturi locale; care alegorice cu țărani la șezătoare din Călata; comuna Buteni, Călățele, cu un car ce înfățișa felul cum se lucră bradul de la trunchiuri până la șindrilă; comuna Domoș cu un car cu stupi; apoi cu un car cu cioplitul pietrei și un grup mare de țărani și țărănci din Oastea Domnului. După conductul etnografic bine reușit, lumea sʻa îndreptat la masă. Sʻa dat un banchet, la care au participat vre-o 300 de învitați. După masă, sʻau ținut petreceri populare… Seara a urmat un concert bine reușit dat de corul teologilor, condus de dl prof. Dr. V. Petrașcu și corul mixt, condus de păr. A. Scurtu. În cadrele acestei serbări dl Tudor Popescu a susținut o conferință.“
Relatarea reporterului se încheie cu frumoase și memorabile cuvinte: „Marele praznic ortodox din Huedin a stârnit o nespusă bucurie în sufletele celor prezenți și va lăsa urme neșterse în amintirea oaspeților și a credincioșilor români adunați din toate părțile.“
În toastul său rostit acum 85 de ani, Octavian Goga spunea: „Am venit… să vedem până unde se înalță dragostea de biserică și de țară a românilor din aceste părți… La noi biserica a fost și este un real temei al vieții noastre naționale.“
Așa a fost atunci, așa este acum și așa va fi în veci! Amin.
Pr. Lupuțan Dan
