87 de ani de la trecerea la cele veșnice a Episcopului Nicolae Ivan

de | feb. 2, 2023

Vrednicul de pomenire Episcopul Nicolae Ivan a trecut la Domnul pe 3 februarie 1936, și este înmormântat în cripta ierarhilor din subsolul Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca. El a reîntemeiat la data de 6 decembrie 1921 Eparhia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, pe vechile rădăcini ale centrelor ecleziastice medievale de la Feleac şi Vad.

Biografie:

S-a născut în 17 mai 1855, în localitatea Aciliu din județul Sibiu, într-o familie numeroasă de țărani mijlocași. A urmat apoi cursurile primare în Aciliu (1861-1865), județul Sibiu, Liceul de Stat din Sibiu (1865-1874), pe care l-a absolvit cu calificativul „foarte bine” (în iunie 1874) și Seminarul (Institutul) Teologic „Andreian” din Sibiu (1874-1877), tot cu același calificativ („foarte bine”).

După absolovirea școlii pomenite, în septembrie 1877 a fost numit învățător în Săliste ( jud. Sibiu) unde a funcționat până în 1884. În 26 octombrie 1880 a fost hirotonit diacon, de către Mitropolitul Miron Romanul (1828-1898) și preot (în 26 octombrie 1884) și profesor de Religie la Penitenciarul din Aiud. Aici vreme de șase ani (1884-1890) a desfășurat o intensă activitate „umanitară și romanească”, primind elogii și mulțumiri din partea celor care l-au cunoscut.

De 1 octombrie 1890 a funcționat timp de doi ani ca redactor responsabil la „Telegraful Roman” din Sibiu (1890-1892). Ca redactor al acestei vestite publicații religioase a apărat cu multă dârzenie interesele Bisericii și ale Neamului Românesc.

De remarcat că, în ședința Sinodului mitropolitan din Sibiu, din aprilie 1892, și-a adus un aport de seamă la promovarea Hotărârii nr. 17/1892 a Consistoriului arhidiecezan din Sibiu, prin care s-a decis înființarea unei eparhii noi, pe teritoriul Mitropoliei Ardealului. Aceasta era fixată să fie la Cluj sau la Dej, în cazul în care autoritățile maghiare s-ar fi opus acestei idei; până la urmă s-a înființat la Cluj în 1921.

În 31 octombrie 1892 i s-a încredințat conducerea protopopiatului Alba-Iulia, dar și funcția de preot paroh la parohia centrală din același oraș. Aici a fost preocupat nu numai de viața duhovnicească a credincioșilor săi, ci și de promovarea culturii în rândul neamului românesc (mai ales prin ASTRA), dar și de păstrare a unității lui sufletești.

În noiembrie 1894 a fost numt (in paralel) și ca administrator protopopesc la Oraștie.

La 1 iunie 1897 a fost ales asesor (consilier) economic la Arhiepiscopia Sibiului. Între realizarile de seamă se numară ridicarea monumentalei catedrale mitropolitane din Sibiu, precum și a clădirii Academiei Teologice „Andreiene” (azi Facultatea de Teologie „Andreiana” din Sibiu).

A fost membru în Congresul National Bisericesc al Mitropoliei Ardealului (din 1888) și membru al Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului (1888-1919) precum și vicepreședinte al Comitetului Central al Partidului National Român din Transilvania (1906-1918).

A fost unul dintre militanții pentru înfăptuirea statului național român (de la 1 decembrie 1918),

La 15 februarie 1919, a propus reînființarea vechii ctitorii a lui Ștefan cel Mare, a Episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului (cu sediul la Cluj), la 22 iunie 1921, și a fost ales întâiul episcop al Clujului.

După hirotonirea sa întru arhiereu, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu (în 21 noiembrie/4 decembrie 1921), a fost instalat la Cluj în 6/19 decembrie 1921.

În cei 15 ani de arhierie, în fruntea noii episcopii, pe care „a zidit-o din temelii”, Episcopul Nicolae Ivan a avut relaizari remarcabile: ridicarea Catedralei eparhiale din Cluj, întemeierea Academiei Teologice Ortodoxe, cu un local propriu și cu un corp profesoral de elită, obținerea actualei reședințe arhiepiscopești, a unui orfelinat și a unui cămin preoțesc, întemeierea unei tipografii, a unui mare număr de imobile impunatoare, majoritatea fiind achiziționate prin cumpărare, intravilane ș.a.; a scos la lumină foaia eparhială „Renașterea”, a ctitorit Biserica „Sf. Nicolae” din Cluj, iar alte zeci de biserici s-au ridicat pe timpul păstoririi sale.

A fost membru în Comitetul Central al Astrei (1898-1919), membru onorar al Academiei Române, fodator și președinte al Băncilor românesti „Vatra” din Cluj și „Lumina” din Sibiu; din 1921 a fost membru de drept în Senatul Romaniei.

A desfașurat și o bogată activitate publicistică. Între lucrările sale pomenim: „O pagină din lupta noastră pentru existență” – Sibiu, broșuri „Schițe din viața criminală”, „Copilul de suflet”, „O căsătorie la țară”, un impresionant număr de articole în „Telegraful Roman” – Sibiu, „Tribuna” – Sibiu, „Foaia Poporului” – Sibiu, „Țara Noastră” – Sibiu, „Gazeta Transilvaniei” – Brașov, „Renașterea” – Cluj ș.a.

A trecut la cele veșnice în 3 febrarie 1936, fiind înmormantat cu onoruri naționale, în prezența marilor oameni de stat și într-o atmosferă de adânc doliu, în cripta din subsolul Catedralei din Cluj-Napoca.

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

5 iunie: Ziua mondială a mediului înconjurător

5 iunie: Ziua mondială a mediului înconjurător

Ziua mondială a mediului înconjurător este serbată din anul 1973, reprezentând principalul mod prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încurajează conştientizarea şi acţiunile pentru mediu la nivel mondial. În fiecare an, această zi adună mii de oameni într-o anumită...

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....