Luni, 14 octombrie 2024, s-au împlinit 90 de ani de la sfințirea Catedralei Moților din Huedin, ctitorie a protopopului martir Aurel Munteanu. Cu această ocazie, de la ora 18:00, au fost săvârșite slujba Tedeumului de mulțumire și slujba Parastasului în cadrul căreia au fost pomeniți cei doi episcopi care au târnosit în urmă cu 90 de ani această biserică, Nicolae Ivan al Clujului și Ioan Stroia al Armatei, ctitorul principal, protopopul Aurel Munteanu, precum și toți ctitorii.
La invitația părintelui protopop Dan Lupuțan, la acest moment festiv au fost prezenți vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Clujului, preotul Dumitru Boca și cercetătorul științific dr. Mircea Gheorghe Abrudan, care au ținut cuvântări referitoare la momentul solemn al sfințirii acestei biserici. De asemenea, au participat și preoții din cercul pastoral-misionar Huedin, primarul orașului Huedin, domnul Mircea Moroșan, precum și credincioși din Huedin și din împrejurimi. În semn de mulțumire și ca amintire a acestei zile, părintele protopop Dan Lupuțan le-a oferit celor doi oaspeți câte un tablou cu chipul protopopului martir Aurel Munteanu. La final, credincioșii au fost miruiți și au primit în dar revista Renașterea, editată de Arhiepiscopia Clujului.
Ideea edificării unei biserici de zid pentru românii ortodocși din Huedin, vitregiți de-a lungul timpului, a apărut în prima ședință a consiliului parohial, ținută la 24 iunie 1923, sub președinția protopopului Aurel Munteanu. La acea vreme, parohia nu dispunea de niciun fond. În unanimitate și cu mare însuflețire, au hotărât să facă tot posibilul pentru a se edifica biserica. Toată strădania a fost încununată cu succes, astfel că, la data de 20 septembrie 1931, s-a pus piatra fundamentală (de temelie), la acest act solemn participând întreaga preoțime din Protopopiatul Huedin și mulțime de popor. În decursul anului 1931 s-a ridicat întregul corp al bisericii și cele două turnuri. Pe parcursul anului următor a fost finalizată cupola și s-au executat lucrări de tencuire atât în interior cât și în exteriorul locașului de cult. Tot în anul 1932 au fost achiziționate și așezate în turnuri cele trei clopote. Iconostasul și policandrul, obiecte de o mare valoare artistică, au fost confecționate la Școala de arte și meserii din Huedin.
Roadele implicării și a strădaniei bunilor credincioși din Huedin, în frunte cu protopopul Aurel Munteanu, urmau să fie încununate în anul 1934. Atunci s-a desăvârșit înfrumusețarea acestui lăcaș de închinare, ridicat cu multă greutate abia după 16 ani de la Marea Unire din 1918, într-un centru minoritar, unde toate cultele își aveau biserici mărețe și unde numai credincioșii ortodocși au fost lipsiți de o biserică românească.
Revista Renașterea, nr. 41, din 14 octombrie 1934, pe prima pagină anunța: LA HUEDIN! Azi, duminecă în 14 Octomvrie, au loc solemnitățile sfințirii bisericii ortodoxe din Huedin. Este unul din cele mai frumoase monumente ale credinței, înălțate în cuprinsul Eparhiei Clujului, prin jertfa fără seamăn a poporului nostrum. Înțelegător eminent al însemnătății naționale ce revine acestei biserici într-un centru încă străin, dar spre care gravitează o mare parte a satelor de moți, Prea Sfințitul nostru Episcop Nicolae va merge să îndeplinească personal actul măreț al sfințirii, însoțit de un mare număr de clerici șI mireni aleși din Cluj. Vor fi cortegii etnografice, serbări populare, conferințe și concerte religioase, toate împreună transformând ziua de Duminecă într-o înălțătoare manifestare a ortodoxiei, ca forță culturală și națională inegalabilă în consolidarea domniei românești spre granița de Vest a Țării.
Evenimentul sfințirii bisericii ortodoxe din Huedin, este relatat pe larg în aceiași revistă Renașterea, numărul 42, din 21 octombrie 1934, pe prima pagină. De aici, aflăm faptul că solemnitatea sfințirii noului lăcaș de închinare, a atras în Huedin numeroasă lume românească de la Cluj și împrejurimi, astfel că sfințirea s-a desăvârșit în cadre deosebit de solemne și în fața unui public de multe mii de persoane. Târnosirea bisericii a fost săvârșită de episcopii Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului și Clujului și Ioan Stroia al Armatei, care au venit însoțiți de membrii Consiliului Eparhial: Dr. Sebastian Stanca, Dr. Vasile Sava – secretar, Dr. Ioan Vască – Rectorul Academiei Teologice.
Un grup de călăreți a ieșit la hotarul protopopiatului, în Păniceni, întru întâmpinarea celor doi episcopi. La intrarea în Huedin, oaspeții au fost primiți sub un arc de triumf, unde primarul orașului a rostit un cuvânt de bun venit. O altă oprire a fost în fața protopopiatului, unde episcopii au fost întâmpinați de reprezentanții tuturor confesiunilor românești și minoritare. În fața bisericii, oaspeții au fost primiți de un public numeros, format din intelectuali și mii de săteni. Întâmpinat de un sobor de 25 de preoți, episcopii au intrat în curtea bisericii, unde protopopul Aurel Munteanu i-a primit cu un cuvânt de bun venit.
Într-o curte neîncăpătoare a început slujba de târnosire a noii biserici. În fața bisericii, pe stradă, stăteau mii de credincioși. Au participat și poetul Octavian Goga, fost ministru, împreună cu Stelian Popescu, directorul ziarului Universul. După înconjurarea bisericii, episcopul Nicolae Ivan a rostit în genunchi, în fața bisericii, o rugăciune, după care s-au deschis ușile noii biserici, în interiorul căreia s-a săvârșit prima Sfântă Liturghie. După oficierea serviciului religios, episcopul Nicolae Ivan a luat cuvântul, rostind o impresionantă predică, în cadrul căreia a mulțumit lui Dumnezeu pentru sprijinul dat în edificarea acestei noi biserici românești. A relevat apoi munca neobosită a vrednicului protopop Aurel Munteanu, fără de care această frumoasă biserica nu s-ar fi putut ridica. În semn de apreciere, episcopul Nicolae Ivan, l-a hirotesit stavrofor pe protopopul Aurel Munteanu, oferindu-i crucea pe care însuși a purtat-o pe vremea când era arhimandrit. Protopopul Munteanu a răspuns impresionat, mulțumind episcopilor Nicolae și Ioan. Pe urmă a schițat un istoric al orașului Huedin, arătând cum românii au fost alungați din el de stăpânirea maghiară, cum în 1918 nu mai erau decât câteva familii și cum a sosit el la Huedin, fără să aibă nici biserică, nici casă, într-o parohie săracă, unde azi s-a ridicat o biserică impunătoare.
După momentul liturgic, a avut loc și o paradă a portului popular, în fața primăriei, unde era ridicată o tribună frumoasă, împodobită cu brad, flori și steaguri. Aici a defilat în sunetele muzicii Regimentului 83 Infanterie,
un convoi etnografic compus din sătenii tuturor comunelor din împrejurimi, în număr de câteva mii. S-au remarcat elevii Școlii Primare din Huedin, ai Școlii de meserii, șoimii din Mănăstireni, apoi sătenii din comunele Valea Drăganului, Păniceni, Călata, în frumoase porturi locale; care alegorice cu țărani la șezătoare din Călata; comuna Buteni, Călățele, cu un car ce înfățișa felul cum se lucrează bradul de la trunchiuri până la șindrilă; comuna Domoș cu un car cu stupi; apoi cu un car cu cioplitul pietrei și un grup mare de țărani și țărănci din Oastea Domnului. A urmat agapa, iar seara a avut loc un concert al corului teologilor clujeni, condus de prof. dr. Vasile Petrașcu, și al corului mixt, condus de pr. A. Scurtu.
Această biserică românească nouă, individualizată prin edificarea în stilul neobizantin, a deranjat, în mai multe rânduri, autoritățile horthyste din Huedin. S-a încercat anularea dreptului de proprietate asupra terenului pe care s-a edificat biserica, în scopul dărâmării ei. Nereușind, au recurs la alte metode. Spre exemplu, în 3 august 1941, s-au tras mai multe focuri de armă, care au făcut țăndări toate geamurile, după cum relatează prof. Nicolae Șteiu, în cartea Protopopul Aurel Munteanu, erou și martir al neamului. Urme ale acestui nefericit episod au fost găsite și pe crucile de pe cele două turnuri și cupolă, cu ocazia renovării capitale a exteriorului bisericii în anii 2023-2024, cruci care prezentau urme de gloanțe.
Într-o statistică bisericească din anul 1934, am găsit o însemnare a protopopului martir Aurel Munteanu, în care se menționa faptul că biserica centrală din Huedin, numită și Catedrala Moților, poartă hramurile Sfântul Nicolae și eroii neamului. Până la descoperirea acestei însemnări se știa doar de primul hram și anume cel al Sfântului Nicolae. Astfel, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, Catedrala Moților din Huedin a primit oficial și al doilea hram: Înălțarea Domnului Ziua Eroilor.
După cum aminteam mai sus, din anul 2023, cu aprobarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, s-a început renovarea capitală a exteriorului Catedralei Moților din Huedin, cu sprijinul enoriașilor și al autorităților centrale și județene.
Prof. dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, în cartea sa Protopopul Aurel Munteanu, martir al poporului român și mucenic al Bisericii Ortodoxe, apărută la editura Renașterea, în anul 2020, afirmă: Fără-ndoială în plan bisericesc, pastoral-misionar și duhovnicesc, cea mai mare realizare a protopopului Aurel Munteanu a fost și rămâne construirea bisericii ortodoxe Sfântul Nicolae din Huedin, cunoscută astăzi în mentalul colectiv al oamenilor din zonă drept Catedrala Moților.
