Vineri, 27 septembrie 2024, orele 19.00 vom deschide noua stagiune de concerte și evenimente muzicale ale Filarmonicii clujene cu un concert simfonic ce va avea loc la Colegiul Academic. Maestrul Cristian Mandeal, dirijor principal, se va afla la pupitrul Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”, avându-l ca solist pe violonistul Remus Azoiței. Din programul serii vor face parte Dmitri Şostakovici – Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară, op. 77 (99) și Johannes Brahms – Simfonia nr. 1 în do minor, op. 68.
Despre lucrări
Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară, op. 77 (99) a fost compus în timpul campaniei împotriva formalismului în muzică, Șostakovici însuși aflându-se în rândul celor șase compozitori cenzurați în epocă. Din cauza acestui mediu ostil, Șostakovici a păstrat concertul nepublicat până la moartea lui Stalin în martie 1953. Istoricul muzical Boris Schwarz a notat că, în anii postbelici, Șostakovici și-a împărțit muzica în două idiomuri. Primul era „simplificat și accesibil pentru a se conforma liniilor directoare ale Kremlinului”, în timp ce al doilea era „complex și abstract pentru a satisface propriile standarde artistice ale compozitorului”. Având în vedere natura sa complexă, concertul mai sus menționat se încadrează în cea de-a doua categorie și, ca atare, a fost prezentat în premieră în octombrie 1955. Concertul conține faimosul motiv DSCH (într-o „ortografiere” germană a inițialelor compozitorului), de fapt o inversiune a unui tetracord, motiv pe care compozitorul rus îl folosește în multe lucrări ale sale pentru a se reprezenta.
Concertul are o formă simfonică, în patru părți. Prima parte este o nocturnă melancolică, elegiacă, urmată de un Scherzo (partea a II-a) cu tensiuni metrice inegale și un puls ritmic constant. Urmează partea a III-a Passacaglia, care se încheie cu o cadență prelungită ce conduce fără pauză la finalul burlesc.
Simfonia nr. 1 în do minor, op. 68 este o lucrare la care Brahms a lucrat cel puțin paisprezece ani, unele schițe datând din 1854. Brahms însuși a declarat că scrierea simfonia, de la schițe la ultimele retușuri, a durat 21 de ani. Premiera acestei simfonii, dirijată de prietenul compozitorului, Felix Otto Dessoff, a avut loc pe 4 noiembrie 1876, la Karlsruhe, pe atunci în Marele Ducat de Baden.
Perioada lungă de timp în realizarea Simfoniei în do minor, care va fi, în final, prima sa lucrare de acest fel, are o dublă explicație. În primul rând, faptul că Brahms era extrem de autocritic, ceea ce l-a determinat să distrugă multe dintre primele sale schițe. În al doilea rând, exista, în epocă, o anumită așteptare din partea prietenilor lui Brahms și a publicului, potrivit căreia el trebuia să continue „moștenirea lui Beethoven” și să producă o simfonie de o demnitate și o anvergură intelectuală pe măsură – o așteptare pe care Brahms simțea că nu o poate îndeplini cu ușurință având în vedere reputația monumentală a lui Beethoven.
