În ziua cinstirii Sfintei Cuvioase Parascheva, luni, 14 octombrie 2024, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Râșca Transilvană, județul Cluj, cu prilejul hramului.
De la ora 10:00, în biserica așezământului monahal, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de sobor de clerici. Din sobor au făcut parte: protopopul de Huedin – preotul Dan Ionuț Lupuțan, protopopul de Cluj II – preotul Alexandru Constantin Ciui, protopopul de Turda – preotul Alexandru Rus, starețul Mănăstirii Râșca Transilvană – arhimandritul Casian Ioana, secretarul de cabinet al ierarhului – arhidiaconul Sergiu-Iustin Pop, precum şi alţi preoţi invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Episcop-vicar Benedict a rostit un cuvânt de învățătură despre personalitatea și virtuțile Sfintei Cuvioase Parascheva, afirmând că aceasta este un exemplu pentru toți, dar mai ales pentru tineri, în ceea ce privește modul în care să trăiești o viață intensă și duhovnicească.
„Învățăm de la Sfânta Parascheva că, însoțindu-ne viața cu asceză și cu rugăciune, mintea noastră se curățește și devine lăcaș al lui Dumnezeu, prin osteneala trupului și prin rugăciune. (…) Osteneala și rugăciunea fac din minte un lăcaș al lui Dumnezeu. Cine are mintea lăcaș al lui Dumnezeu, trăiește cu mintea în cer și cu picioarele pe pământ”, a spus ierarhul.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corul de Cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu.
La finalul slujbei, părintele stareț Casian Ioana a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor care ajută și cercetează mănăstirea.
La Sfânta Liturghie au participat oficialități locale și numeroși pelerini.
Scurt istoric
Mănăstirea Râșca Transilvană, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, este situată la cota 1200, în zona Munților Apuseni, în apropierea barajului de la Beliș-Fântânele.
Așezământul monahal a fost înființat în anul 2002, la solicitarea credincioșilor din zonă, iar piatra de temelie a bisericii mănăstirii a fost pusă un an mai târziu. Proiectul bisericii a fost realizat de cunoscutul arhitect clujean Ion Arboreanu, care a proiectat zeci de biserici, mănăstiri și case parohiale în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului.
Sursa de inspirație pentru acest lăcaș de cult a fost perioada arhitecturală și religioasă din timpul Sfântului Ștefan cel Mare, respectiv stilul moldovenesc sau ștefanian. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica frescă, realizată de o echipă de pictori din București, condusă de prof. Alexandru Nicolau. Lăcașul de cult a fost sfințit la data de 14 octombrie 2018, de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, alături de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord.
În prezent, obștea monahală numără șapte viețuitori, stareț fiind arhimandritul Casian Ioana.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Ionuț Chifa / Mitropolia Clujului
