A doua parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul, citită de ÎPS Andrei, la Mănăstirea Nicula

de | mart. 8, 2022 | Actualitatea religioasă

În a doua zi a Postului Sfintelor Paști, marți, 8 martie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Nicula, județul Cluj.

Cu acest prilej, de la ora 16:30, în biserica nouă a așezământului monahal, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a oficiat slujba Pavecerniței Mari, în cadrul căreia s-a citit a doua parte a Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Alături de ierarh au slujit consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Gherla, preotul Iulian Paul Isip, starețul Mănăstirii Nicula, arhimandritul Nicolae Moldovan și alți părinți slujitori din cadrul așezământului monahal.

Răspunsurile la slujbă au fost date de viețuitorii mănăstirii.

La finalul slujbei, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură pe tema „Dinamica despătimirii”, vorbindu-le celor prezenți despre cele șapte trepte ale despătimirii omului: credinţa, frica de Dumnezeu, pocăinţa, înfrânarea, răbdarea, nădejdea și nepătimirea.

 

Miercuri și joi, ierarhul va oficia a treia și a patra parte a Canonului cel Mare în Parohia „Tuturor Sfinților” din Cluj-Napoca, respectiv în Parohia „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” din Năsăud.

Scurt istoric

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, județul Cluj, este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul românesc. Aici se desfășoară an de an, pe 15 august, de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, cel mai mare pelerinaj ortodox din Transilvania. Mulți credincioși vin cu câteva zile înainte pentru a se închina Icoanei Făcătoare de minuni a Maicii Domnului și a participa la toate slujbele oficiate pe Altarul de vară, amplasat lângă biserica veche de zid.

În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, în stil maramureşan, cu hramul „Sfânta Treime”, datată din anul 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe.

La 1659 este nu numai chinovie monahală, ci şi şcoală „împărătească” unde învăţau copiii din satele dimprejurul mânăstirii, călugărilor revenindu-le şi misiunea de dascăli.

Începând anul 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod, în anul 1681, avea să plângă, începând cu 15 februarie 1699, vreme de trei săptămâni, între 15 februarie și 12 martie, iar de atunci continuă să facă minuni, să tămăduiască boli și să aducă alinare și mângâiere tuturor celor care o cercetează.

Anul 2001 marchează istoric Mânăstirea Nicula, prin intervenţia Arhiepiscopului Bartolomeu Anania, care rectitoreşte aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi, împreună cu obştea călugărească, demarând construcţia de noi edificii: Biserică, Casă de creaţie, Centru de studii patristice, Corp administrativ, Arhondaric şi Clopotniţă. În prezent, biserica este în fază de finisaj, atât la lucrările exterioare, cât și interioare, unde se pictează în tehnica frescă.

Canonul Pocăinței

Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul se citește în prima săptămână din Postul Paștilor, în patru părți, în zilele de luni, marți, miercuri și joi, în cadrul Pavecerniței Mari. De asemenea, în miercurea din săptămâna a cincea din Postul Mare, se citește integral, în cadrul slujbei numite „Denia Canonului cel Mare”.

Din punct de vedere al structurii, Canonul cel Mare – scris de Sfântul Andrei Criteanul († circa 740 d.Hr.) – este cel mai extins imn liturgic din cultul ortodox, alcătuit din nouă cântări, acestea sunt compuse la rândul lor din stihiri scurte de pocăință, 250 la număr, ritmate de invocația „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă”, cerere care amintește de rugăciunea vameșului din prima duminica a perioadei Triodului.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului

Ultimele articole

Credința, la Mitropolitul Antonie Bloom

Credința, la Mitropolitul Antonie Bloom

Despre mitropolitul Antonie de Suroj sau Antonie Bloom s-a discutat foarte mult în ultimii ani. Cărțile sale, majoritatea traduse în limba română, se găsesc în librăriile din țara noastră și sunt accesibile publicului larg. Cuvântările sale aduc multă bucurie mai ales...