A X-a ediţie a Universităţii de Vară „Închisoarea tăcerii, o experienţă în comunism”, 21-28 august, 2016, Râmnicu Sărat

de | aug. 31, 2016 | Editorial

În perioada 21-28 august, la Râmnicu Sărat s-a desfăşurat cea de-a zecea ediţie a Universităţii de Vară dedicată perioadei comuniste. Iniţiativa, unică în peisajul cultural românesc, a fost patronată, încă de la începuturile ei, de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER), în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer. În acest an, din partea celei dintâi dintre instituţii, organizatori au fost: Lucian Vasile, Şeful Biroului „Educaţie şi memorie”, Ana Teodorescu şi Ioana Manolache, iar din partea fundaţiei, doamna Ilinca Iordache, coordonator de program în cadrul reprezentanţei din România şi Republica Moldova a instituţiei.

Pe parcursul zilelor petrecute aici, participanţii au aflat lucruri noi despre experienţa vieţii în comunism atât de la martori direcţi ai acesteia, precum domnul Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, sau domnul Ion Sarion, cât şi de la cercetători renumiţi, care s-au preocupat de anumite aspecte ale perioadei pomenite. Între invitaţi s-au numărat Alin Mureşan, director general al ICCMER, care a vorbit despre represiunea din perioada comunistă, valorificând informaţii extrase din fişele matricole penale, dommnii profesori Florin Muller, de la Facultatea de Istorie din Bucureşti (a susţinut prelegerea intitulată „Comunismul în România. Polarităţi ideologice marxism-naţionalism”),  Bogdan Murgescu, de la aceeaşi instituţie (cu prelegerea: ,,Economia românească în perioada comunistă”), Alina Urs (IICCMER- cu referatul: ,,Cine erau duşmancele poporului? Deţinutele «contra-revoluţionare» în România comunistă”), Cătălin Constantinescu  (IICCMER – cu prezentarea ,,Între abuzurile trecutului şi principiile prezentului. Provocările justiţiei de tranziţie”), jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care a vorbit despre cinematografia românească din comunism, analizând împreună cu participanţii anumite aspecte din filmul „Puterea şi adevărul”, Jens Huttman (DDR Museum, Germania, care a prezentat modul în care se realizează învăţarea trans-generaţională despre comunism în acel spaţiu), Ioana Manolache (cu prezentarea intitulată „Panopticonul românesc în primul deceniu al epocii Ceauşescu”, Constantin Vasilescu (IICCMER, cu o prezentare antrenantă despre cele două procese ale foştilor comandanţi, Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior), părintele Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu (care a vorbit despre ,,sfinţii închisorilor”) şi Baczoni Dorottya, de la House of Terror, Budapesta (care a realizat o prezentare amplă şi interesantă a acestei instituţii şi a istoricului ei).

Prelegerile propriu-zise, urmate de ample dialoguri, în cadrul cărora participanţii au adresat întrebări şi au primit răspunsuri la curiozităţile sau preocupările lor, au fost completate de workshop-urile realizate de Tiberiu Borza şi Bogdan Popescu, atelierul lui Lucian Vasile intitulat „Oricare dintre noi” şi proiecţiile filmelor: „În spatele cortinei” şi „Demascarea”. Manifestarea a culminat cu vizita ghidată, coordonată de către organizatorul pomenit anterior, la fortul 13 Jilava. În cadrul acesteia, cei 18 studenţi selectaţi de la cele trei niveluri de studiu şi din domenii diferite, au avut ocazia să ia contact îndeaproape, la fel ca şi în cadrul vizitei la fostul penitenciar din Râmnicu Sărat,

cu represiunea comunistă şi urmările ei.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro. Începând cu anul 2022 este de asemenea eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Saint-Hubert, Quebec (Canada).

Ultimele articole

Mai multe din Editorial
Programul duhovnicesc al părintelui Thomas Hopko

Programul duhovnicesc al părintelui Thomas Hopko

În urmă cu o săptămână scriam aici despre sfaturile părintelui Thomas Hopko privind nevoinţa personală. Erau primele gânduri dintr-un set de 55 de maxime care aduc o perspectivă lucidă, realistă, aplicabilă asupra ascezei. Învăţăturile sintetice ale părintelui Thomas...

Datoriile noastre şi deficitul de încredere

Datoriile noastre şi deficitul de încredere

Criza creditelor şi a datoriilor populaţiei continuă să rămână un subiect dramatic pentru mulţi dintre semenii noştri şi o mare dilemă pentru autorităţi, care par tot mai incapabile de a găsi soluţii. Pe de-o parte ne lovim de lipsa de orizont a datornicilor, iar pe...

Starețul Tadei de la Vitovnița și disciplina minții

Starețul Tadei de la Vitovnița și disciplina minții

La întrebarea care i se punea mereu privind sursa bolilor, a dezechilibrelor și a lipsei de entuziasm în societatea noastră contemporană, Starețul Tadei de la Vitovnița, ca un fin psiholog, pe linia tradiției ascetice consacrate, invoca legătura dintre gândurile...

Avem vreun beneficiu după numărul mare de biserici?

Avem vreun beneficiu după numărul mare de biserici?

Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că numărul de biserici din ţara noastră îl depăşeşte pe cel al şcolilor şi spitalelor, şi în faţa acestui paradox al societăţii româneşti încă mai sunt căutate explicaţii, dar mai ales posibili vinovaţi. Şi, ca un reflex,...

Făuritorii idealului național

Făuritorii idealului național

Discuțiile iscate în jurul Primului Război Mondial încing din nou spiritele, iar vocile amorțite, de până acum, ale nemulțumiților se fac din nou auzite. Încercam, în cadrul unei mese rotunde, să argumentez faptul că, atunci când vorbim despre războaie și revoluții,...

Părintele Thomas Hopko despre nevoinţă

Părintele Thomas Hopko despre nevoinţă

La sfârşitul lunii martie a acestui an a trecut la cele veşnice părintele Thomas Hopko (28 martie 1939 - 18 martie 2015), unul dintre cei mai cunoscuţi profesori din vechea gardă a Institutului „Sfântul Vladimir“ din Statele Unite. El însuşi a fost studentul unor...