Amza Pellea – cel mai îndrăgit oltean al României

Actor incomparabil de film, radio, teatru, televiziune și voce, care are locul lui în istoria artelor spectacolului din România. Este foarte cunoscut datorită rolului memorabi de Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile sale pentru comedie. Totodată, a interpretat unele figuri celebre din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul. Astăzi vom vorbi despre o comoară a actoriei românești: Amza Pellea.

S-a născut la Băileşti într-o familie cu cinci copii. Tatăl său s-a numit tot Amza Pellea şi a fost directorul cooperativei „Munca Noastră” din Băileşti în anul 1933.

A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai dotaţi ai scenei româneşti. Pe scena craioveană actorul a realizat, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puțin de 14 roluri iar la București, pe scena Teatrului de Comedie, a creat alte personaje precum Brettschneider, Pietro, Manole, Subcomisarul, Voievodul Basarab ș.a. De asemenea, pe scena Teatrului din București Amza Pellea a dat naștere lui Vlad Țepeș și lui Petre Dinoiu.

Cu toate că actorul a rămas în conștiința publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul și prin Nea Mărin, acesta a reușit în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, și câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză și tragică a soldatului țăran din primul război.

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) . Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.

Actorul a câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după „Velerim și Veler Doamne” de Victor Ion Popa.

Amza Pellea s-a stins din viață la data de 12 decembrie 1983 dar a rămas cu siguranță în amintirile tuturor românilor ca olteanul de la Băileşti.

 

Surse:

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/amza-pellea-si-prietenia-cu-marii-actori-romani-l-am-cunoscut-ca-pe-un-om-fermecator-si-plin-de-gingasie-si-blandete

https://ro.wikipedia.org/wiki/Amza_Pellea

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Amza Pellea – cel mai îndrăgit oltean al României
Loading
/
ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Tămâia este privită ca unul dintre elementele caracteristice ale celebrărilor liturgice creştine. Însă folosirea tămâiei este mult mai veche. Este atestată în cultul Vechiului Testament (Ieş. 30, 1-8; Lev. 16, 12 etc.), în alte religii şi chiar în scopuri civile,...

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.