Anul jubileelor

de | feb. 9, 2021 | Mitropolitul Andrei - Articole

Anul acesta este anul jubileelor. Se împlinesc o sută de ani de când a fost ales și hirotonit episcopul întemeietor Nicolae Ivan. În același timp, sunt o sută de ani de când  s-a născut Mitropolitul Bartolomeu Anania. Și nu puteam uita nici faptul că și de la nașterea Arhiepiscopul Justinian Chira s-au scurs tot o sută de ani.

Episcopul Nicolae Ivan a venit la Cluj cu un geamantan și a ctitorit cu ajutorul lui Dumnezeu multe obiective. Înainte de a veni la Cluj, a câștigat o experiență imensă, pentru că în calitate de consilier economic a pus umărul la ridicarea Catedralei din Sibiu, iar la Cluj toată această experiență a pus-o în practică.

A ridicat Catedrala din Cluj, monument ortodox reprezentativ pentru Transilvania, și Biserica Sfântul Nicolae, a făcut rost de reședința chiriarhală, a înființat Facultatea de Teologie, a înființat tipografia, a scos revista eparhială „Renașterea” și s-a implicat în multe alte activități folositoare bunului mers al eparhiei.

Vlădica Nicolae era conștient de faptul că cele două eparhii istorice întemeiate de Ștefan cel Mare și Sfânt, Mitropolia de la Feleac și Episcopia de la Vad, sunt înainte-mergătoare ale Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului. De fapt, de la cele două își trage și denumirea.

Impulsionat de acest adevăr istoric, a organizat după hirotonia sa din anul 1921 un pelerinaj celebru în anul 1922, la Mănăstirea Putna. Participanții la acest moment cu profundă rezonanță spirituală au fost oameni de greutate ai țării în acei ani de efervescență națională.

Clujul, cu istorica sa eparhie, îi datorează mult și se poate vedea implicată personalitatea lui în tot ce s-a organizat aici în perioada interbelică. Locul său de odihnă, așa cum se cuvenea, este în necropola de sub altarul Catedralei.

Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a născut acum o sută de ani, în 18 martie 1921. S-ar putea spune foarte multe lucruri legate de personalitatea lui. Se știe că a fost mare scriitor, că a fost un călugăr de vocație, că a început Medicina și n-a terminat-o din pricina sistemului, datorită faptului că a condus greva studenților din Cluj din 1946. Și să nu uităm ce-i important: a făcut Teologia, fiind misionar în America un număr de ani.

A fost om apropiat Patriarhului Justinian și a pătimit în închisorile comuniste. Om duhovnicesc pe de o parte, pe de altă parte foarte categoric. Nu în zadar maica stareță Ierusalima l-a supranumit „Leul Ardealului”, pe vremea când făcea misiune în Transilvania.

Cu toate acestea era un om cu o sensibilitate sufletească deosebită. Când a luat parte la înmormântarea părintelui Ioan Iovan de la Recea, colegi de penitenciar fiind, a lăcrimat și ne-a spus cuvinte care ne-au pătruns la inimă. Și nu pot să uit câteva întâlniri de suflet pe care le-am avut cu Mitropolitul Bartolomeu la Arhiepiscopie la Cluj sau la „Casa de creație” de la Mănăstirea Nicula. Iar când am participat, în Glăvile, la înmormântarea fratelui său, Dumitru Anania, ne-a relatat multe lucruri de o sensibilitate aparte, legate de locul obârșiei lui.

Cuvintele noastre puține sunt completate din belșug de scrierile sale, în mod deosebit de „Memorii”. La sfârșitul acestei cărți de memorialistică mărturisește: „Memoriile mele sunt departe de a fi complete, mai cu seamă în ultimele capitole, pe care le-am scris biciuit de timp. Dar, așa cum sunt, ele se vor și se propun o mărturie nu numai a unei lumi, ci și a unui suflet. E vorba de sufletul meu”[1]. Mormântul lui e alături de cel a lui Nicolae Ivan în necropola Catedralei.

Tot o sută de ani se împlinesc de la nașterea Arhiepiscopului Justinian Chira. Omul acesta a fost prețuit și iubit de un ținut întreg. Mănăstirea Rohia, unde-și are și mormântul, e legată de personalitatea lui. Oamenii din regiune aveau față de el o evlavie aparte. Ea n-a dispărut nici când a ajuns episcop vicar la Cluj și nici când a ajuns Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului.

Nu pot uita o afirmație plină de sensibilitate pe care a făcut-o la un hram de la Mănăstirea Rohia: „atunci când vom învia din morți, fiecare vom auzi sunetul clopotelor din satul nostru”. Era legat cu toate fibrele sufletului de oameni și de ținuturile din nord-vestul Ardealului.

În mod deosebit îi elogia pe preoți: „Secole îndelungate, când noi, românii transilvăneni, nu aveam nici voievozi, nici dascăli, nici nobili, el, preotul Bisericii lui Hristos, ne-a fost de toate: și îndrumător, și părinte, și învățător, și mângâietor. El niciodată nu ne-a părăsit. S-a născut dintre noi, a crescut și a trăit cu noi. A gustat împreună cu noi bucuriile și necazurile”[2].

Spuneam la început că anul acesta este anul jubileelor. Acești trei vlădici deosebiți au reprezentat mult pentru noi și-i prețuim. Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă: „Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare-aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13,7).

Să le urmăm credința și exemplul!

ANDREI

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului

şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului


[1] Valeriu Anania, Memorii, Polirom, Iași, 2008, p. 8.

[2] Justinian Chira Maramureșeanul, Viața Maicii Domnului, Cluj-Napoca, 1986, p. 94.


*Articol apărut în Revista Renaşterea, serie nouă, anul XXXII, nr. 2 (370), februarie, Cluj-Napoca, 2021, p. 1.

Ultimele articole

Răstignire și înviere

Răstignire și înviere

Suntem în plină perioadă a Postului Mare. Îl auzim pe Domnul Hristos care ne zice și nouă, ca și ucenicilor: „Iată, ne suim la Ierusalim și Fiul Omului va fi dat pe mâna arhiereilor și a cărturarilor, și-L vor osândi la moarte; și Îl vor da pe mâna păgânilor, ca să-L...

Despre prietenie | Predică Pr. Ioan Buftea, protopopul Dejului

Despre prietenie | Predică Pr. Ioan Buftea, protopopul Dejului

Cuvântul de învățătură al Pr. Ioan Buftea, protopopul Dejului, rostit în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, luni seara, 19 aprilie 2021, în ultima Săptămână Duhovnicească  a Postului Mare, organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă din...

ANGHEL SALIGNY (19 aprilie 1854 – 17 iunie 1925)

ANGHEL SALIGNY (19 aprilie 1854 – 17 iunie 1925)

Anghel Saligny vine pe lume într-o familie înstărită la data de 19 aprilie 1854 în comuna Șerbănești din actualul județ Galați. Atât Anghel, cât și fratele său mai mic, Alfons Oscar, sunt personalități de renume ale tehnicii și științei românești, cel din urmă...

Cei bolnavi vin cu credinţă, încărcaţi de suferinţă

Cei bolnavi vin cu credinţă, încărcaţi de suferinţă

„Rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav, şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate, se vor ierta lui”.  (Iacov 5, 15) Cu nostalgie îmi aduc aminte că, din tinereţea mea, la praznicul Adormirii Maicii Domnului făceam pelerinaj pe jos, dimpreună cu mulţi...

Un Patriarh harismatic pentru vremuri atipice

Un Patriarh harismatic pentru vremuri atipice

Pe 22 iulie 2020, Părintele Patriarh Daniel împlinește 69 de ani. De aici, din Cluj, de lângă zvelta catedrală ridicată de episcopul Nicolae Ivan, gândurile noastre bune se îndreaptă către Preafericirea Sa, iar pe Bunul Dumnezeu Îl rugăm să-i dăruiască ani mulți cu...

Încă o dată despre Biserică

Încă o dată despre Biserică

Biserica este aşezământul sfânt întemeiat de Mântuitorul Hristos pentru mântuirea oamenilor. Biserica ia fiinţă „prin iradierea Duhului Sfânt din trupul lui Hristos în celelalte fiinţe umane, lucru care începe la Rusalii, când Duhul Sfânt coboară peste apostoli,...

„Frânghia de nisip”

„Frânghia de nisip”

Este o poveste, care la vremea ei a fost culeasă de V.A. Urechia, cu un tâlc moral aparte. O rezumăm şi dorim ca cei ce se simt vizaţi să mediteze adânc la ea. Undeva, nu ştim locul şi timpul, a existat o ţară în care tinerii la un moment dat au considerat că bătrânii...

Singurătatea şi comuniunea

Singurătatea şi comuniunea

Autor: † ANDREI, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului A trecut Postul Mare, au trecut şi Sfintele Paşti, răstimp în care situaţia ne-a obligat să fim singuri. Epidemia de coronavirus ne-a determinat să păstrăm distanţa socială şi să ne ferim de Covid-19. Am încercat...