Biserica parohiei Gherla III și-a serbat miercuri, 16 august 2023, cel de-al doilea hram: „Sfinții Martiri și Mărturisitori Brâncoveni”. Aici, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi din care au făcut parte: Pr. Paul Isip, protopop de Gherla și parohul bisericii, Arhim Nicolae Moldovan – starețul Mănăstirii Nicula, Arhid. Dan Văscu, directorul postului de radio „Renașterea” și alți preoți invitați. Au luat parte numeroși credincioși, în frunte cu primarul Municipiului Gherla, dl Ovidiu Drăgan.

Răspunsurile au fost date de corul parohiei, iar la chinonic, Arhidiaconul Ionuț Koblicsca a susținut un recital de pricesne.

„Pe Vodă Brâncoveanu, nimeni și nimic nu l-au putut despărți de dragostea pentru Hristos și pentru neamul său.”

În cuvântul de învățătură Părintele Dumitru Cobzaru le-a vorbit celor prezenți despre martiriul Sfinților Brâncoveni și însemnătatea pe care curajul și dragostea lor de neam și credință o are pentru noi:

„Dacă veți citi cu atenție martiriul acestor oameni dedicați lui Dumnezeu și țării, în chip absolut, veți fi foarte impresionați la prima vedere. Însă trebuie să vedem cum au ajuns ei să accepte să moară pentru Biserică și pentru neam. Erau oameni foarte bogați, foarte școliți, erau oameni cărora nu le lipsea nimic. Trăiau o viață frumoasă și virtuoasă, erau respectați. Vodă Brâncoveanu a domnit peste 25 de ani în Țara Românească, ca să domnești atât de mult trebuie să ai niște calități. De exemplu, avea o conștiință națională și religioasă profundă, voia să se detașeze de Înalta Poartă, de sultan, și-a bătut monedă de aur, voia independență pentru Țara Românească. A ctitorit zeci de biserici și mănăstiri, inclusiv școli care dăinuie până astăzi. Toate acestea i se datorează acestui domn, care era ortodox și român în adevăratul înțeles al cuvintelor. A fost în stare, pentru Biserică și neam să își jertfească proprii copii, ba chiar și pe el s-a lăsat ucis. Acest lucru nu se face doar ca să demonstrezi neamului sau țării că tu ești într-adevăr creștin adevărat. L-a făcut dintr-o convingere profundă. El avea o credință asemenea cu cea a Patriarhului Avraam din Vechiul Testament. Nimeni și nimic nu l-au putut despărți de dragostea pentru Hristos și pentru neamul său. ”

„Să nu treceți pe lângă biserică fără să vă faceți semnul Sfintei Cruci, iar dacă vă cuprinde îndoiala și rușinea să vă aduceți aminte de Sfinții Martiri Brâncoveni.”

De asemenea, Arhim. Dumitru Cobzaru a îndemnat credincioșii să urmeze exemplul Sfinților Brâncoveni și să Îl mărturisească pe Hristos prin gesturi simple, de pildă prin a se închina când întâlnesc în cale o biserică:

Aceste calități ale lui Constantin Brâncoveanu, prea rar se mai întâlnesc în ziua de astăzi. Credința noastră străbună este vie și se vede prin dumneavoastră care sunteți astăzi aici, și, slavă Domnului, bisericile noastre sunt încă pline. Dar vă întreb, dacă ar intra acum în biserică un alt neam străin de credința noastră, și ne-ar pune să alegem între credință și viață, oare câți am rezista în credință? Tare mă tem că mulți de aici, chiar dintre slujitorii altarelor, vom ceda și vom părăsi credința noastră străbună. Se vede acest lucru din mici amănunte, de exemplu din faptul că atunci când este disprețuit Dumnezeu și Biserica Lui, cu noi de față, ne rușinăm să răspundem. Nu ne complicăm să vorbim despre Dumnezeu și Biserica Lui. Ne ferim să apărăm preoții bisericii. Dimpotrivă poate adăugăm și noi la necredința și îndoiala altora. De aici se vede că suntem foarte slabi. Ne este rușine când trecem pe lângă biserică să ne facem semnul Sfintei Cruci. De ce ne este rușine? Semnul Sfintei Cruci face parte din identitatea noastră de creștini și români. Să nu treceți pe lângă biserică fără să vă faceți semnul Sfintei Cruci, iar, dacă vă vine îndoiala și rușinea, să vă aduceți aminte de Sfinții Martiri Brâncoveni care au fost martirizați la Istanbul, în ziua de Sfântă Mărie, exact în ziua când vodă Brâncoveanu împlinea vârsta de 60 de ani. Erau multe motive pentru care el putea să se lepede de credință, și nu a făcut-o. De aceea, el, copii lui și sfetnicul lui rămân adevărate repere pentru noi.

La final, în semn de prețuire și recunoștință din partea comunității, protopopul de Gherla, preotul Paul Isip, i-a oferit Părintelui Arhimandrit Dumitru Cobzaru o icoană cu Sfinții Nicolae și Ecaterina, ocrotitorii părinților după trup ai acestuia.

Instalarea preotului Iustinian Săvărășan, ca slujitor al Parohiei „Sfânta Treime” și ”Sfinții Martiri Brâncoveni” – Gherla

Cu prilejul hramului, din încredințarea Părintelui Mitropolit Andrei, a fost instalat și noul preot slujitor al parohiei, părintele Iustinian Săvărășan, transferat prin concurs de la Parohia Bunești, Protopopiatul Gherla.  Astfel, în chip simbolic, părintelui Iustinian i-au fost înmânate Evanghelia, Sfânta Cruce și cheile bisericii. Părintele Exarh, i-a pus la suflet îndemnul de a fi un „înger al Bisericii”, sprijin pentru întreaga comunitate dar și pentru preotul paroh, părintele protopop Paul Isip. De asemenea a subliniat contribuția însemnată pe care au avut-o foștii preoți ai comunității: părintele protopop Ioan Morar și părintele Alexandru Farcaș.

Istoricul parohiei:

Ridicarea Bisericii „Sfânta Treime”, a Parohiei Gherla III, unicat în arhitectura eclesiastică din România, a început în anul 1992 după un plan întocmit de arhitectul Emanuil Tudose, la solicitarea credincioșilor păstoriți atunci de P.C. Pr. Ioan Morar. Târnosirea Bisericii s-a făcut în toamna anului 2014, de către Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului tot atunci biserica i-a primit ocrotitori și pe Sfinții Martiri Brâncoveni.

Biserica dispune de un demisol generos unde s-au pus bazele unui Centru multifuncțional. În cadrul acestuia funcționeză un proiect socio-educativ de tip after-school, un atelier tradițional care dă viață muzeului parohial, precum și activități săptămânale cu copiii și adolescenții comunității.

Parohul bisericii este protopopul de Gherla, preotul Iulian Paul Isip, avându-l de astăzi alături pe preotul coslujitor Iustinian Săvărășan.

Foto credit: ioanmoldovanphotography.blogspot.com