„Moartea, învierea și strămutarea Maicii Domnului din această existență în Împărăția lui Dumnezeu se fundamentează pe două adevăruri: mai întâi, ea este prima făptură omenească deplin îndumnezeită prin har; iar al doilea adevăr este faptul că Fecioara Maria este prima făptură care, nefiind Dumnezeu ca Fiul său, totuși a înviat”, a spus arhimandritul Simeon Pintea, eclesiarhul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, în cuvântul de învățătură rostit sâmbătă, 15 august 2026, la praznicul Adormirii Maicii Domnului.
Părintele arhimandrit a explicat, în cadrul Sfintei Liturghii săvârșite la hramul istoric al Catedralei Mitropolitane, sensul teologic al Adormirii Maicii Domnului, legătura unică dintre Fecioara Maria și Mântuitorul Iisus Hristos și mesajul de speranță pe care praznicul îl adresează omului contemporan.
La începutul predicii, arhim. Simeon Pintea a arătat că Biserica prăznuiește nu doar încheierea vieții pământești a Născătoarei de Dumnezeu, ci și începutul petrecerii sale în slava vieții veșnice.
„Biserica prăznuiește astăzi taina sfârșitului pământesc al Născătoarei de Dumnezeu, Fecioara Maria, și, de asemenea, începutul petrecerii sale în slava vieții celei veșnice.”
Deși Sfintele Evanghelii vorbesc puțin despre Maica Domnului, părintele a explicat că memoria vie a Bisericii a păstrat, din generație în generație, amănunte legate de viața ei. Aceste mărturii au fost apoi preluate în omiliile Sfinților Părinți, adevărate tratate de teologie despre taina lucrată de Dumnezeu în persoana Fecioarei Maria.
Arhimandritul Simeon Pintea a evocat apoi tradiția Bisericii despre Adormirea Maicii Domnului, adunarea Sfinților Apostoli și venirea mai târzie a Sfântului Apostol Toma, subliniind că, încă din primele veacuri creștine, Biserica a mărturisit că, la încheierea existenței sale pământești, Maica Domnului a intrat în taina lui Dumnezeu, fiind luată la cer cu trupul și cu sufletul.
„Ea a gustat moartea, însă fără întristare și fără durere. Nu putea să fie însă nici ținută de moarte și de stricăciune cea care s-a învrednicit, prin curăția ei și prin harul și voia lui Dumnezeu, să fie Maica Celui care a zdrobit moartea și stricăciunea și este Izvorul vieții, Cel care este Viața.”
Maica Domnului, prima făptură omenească deplin îndumnezeită prin har
Primul adevăr asupra căruia s-a oprit eclesiarhul Catedralei Mitropolitane privește îndumnezeirea prin har, pe care a prezentat-o drept scop al existenței omului.
„Ea este prima făptură omenească deplin îndumnezeită prin har. Or, care este scopul existenței noastre pe pământ? Ne învață Sfântul Apostol Petru: părtășia la firea dumnezeiască. Cu alte cuvinte, îndumnezeirea prin har. Omul nu se poate transforma prin fire în Dumnezeu, dar poate să devină părtaș dumnezeieștii firi prin harul Preasfântului Duh. Or, în Sfânta Fecioară Maria această îndumnezeire s-a împlinit în modul desăvârșit.”
Al doilea adevăr, a explicat arhim. Simeon Pintea, este legat de învierea și strămutarea Maicii Domnului la viața veșnică.
„Al doilea adevăr pe care se fundamentează Adormirea, învierea și strămutarea Fecioarei Maria din această existență în viața de dincolo este faptul că Fecioara Maria este prima făptură care, nefiind Dumnezeu ca Fiul său, totuși a înviat. Deja a înviat, pentru că trupul preacurat, îndumnezeit la maximum, nu putea să fie cuprins de stricăciune.”
Părintele a pus această taină în legătură cu relația unică dintre Maica Domnului și Mântuitorul Iisus Hristos.
„Dacă Fecioara Maria a împărtășit Fiului său umanitate din umanitatea sa, Fiul său împărtășește duh din duhul Său și viață din viața Sa, dumnezeire din dumnezeirea Sa. Iată că această legătură intimă care se creează între Fecioara Maria și Domnul nostru Iisus Hristos este fundamentul, este baza pe care se fundamentează învierea Fecioarei Maria.”
Adormirea Maicii Domnului, praznic al speranței
În ultima parte a cuvântului, arhimandritul Simeon Pintea a apropiat mesajul praznicului de realitățile și frământările omului contemporan, vorbind despre nesiguranță, teamă, boală și frica de moarte.
„Într-o lume marcată de instabilitate socială, Fecioara Maria este pentru noi exemplu de încredere deplină. Așa cum ea s-a încrezut deplin în Fiul său și Dumnezeu, ea ne este un model de încredere deplină.”
Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a subliniat părintele, este un praznic pascal și un praznic al speranței, deoarece mărturisește că moartea nu reprezintă sfârșitul existenței omului.
„Într-o lume marcată de anxietate colectivă, pricinuită de frica de boală și de moarte, praznicul de astăzi, praznicul pascal al Adormirii Maicii Domnului, praznicul speranței, ne învață că moartea nu este un zid și nu are ultimul cuvânt, ci este o ușă și o trecere pascală din această existență la o existență mai bună, în Împărăția lui Dumnezeu.”
