A ști să oferi mici daruri cu discreție și tact este un semn de noblețe sufletească. Există oameni generoși care o fac oricând cu plăcere, dar există și oameni meschini și zgârciți. Modul în care dăm și primim cadouri se învață. Nu întâmplător într-una din țări, Japonia, țara politeții se fac cursuri speciale pe această temă a politeții.
Părintele Ilie Cleopa zicea la un moment dat că: “niciodată să nu dai sfat nimănui până nu l-ai trăit tu”, dacă vreți până nu l-ai învățat tu. Cel ce dă sfat, dar el nu l-a trăit este ca izvorul de apă pictat pe perete. Întotdeauna, atunci când dăm sfaturi, atunci când îndrumăm pe cineva, în primul rând, ne punem noi în situație, și acest lucru, și acest fapt este un fapt de politețe, este un lucru de politețe. Prima dată ne cercetăm pe noi înșine, ne vorbim nouă înșine, încercăm să respectăm regulile noi înșine și apoi să îndrumăm pe ceilalți. Întotdeauna cu alte cuvinte ar trebui ca înainte de a da sfat să-ți faci un proces de conștiință, dacă vreți, eu cum sunt cât de mult am împlinit din ceea ce am spus. Politețea, dacă vreți e un gest deosebit pe care îl arătăm celor din jur cu mare drag. A fi politicos e un semn că ești bine crescut.
Politețea te învață în societate de asemenea, dacă vreți, te urcă, te desăvârșește, pe treptele urcării în societate. Cu toate acestea, gesturile de politețe îți dau o notă a sublimului, e o anumită conduită. A ști să asculți spre exemplu e o formă de politețe. Toate vorbele, toate gesturile tale, toate răspunsurile tale sunt o încoronare a vieții tale și ți se poate spune, omul acesta este un om politicos, este un om bun, este un om care respectă regulile. Și dacă astăzi vorbim despre Arta de a dărui și de a primi, putem să ne amintim de cuvintele marelui părinte, părintele Nicolae Steinhardt care zicea în una din celebrele cărți ale sale: “dăruind vei dobândi”. Cu cât te dăruiești mai mult cu atât dobândești mai mult.
Când și cui facem cadouri? Nu este greu de observat că o persoană care intră într-o casă cu o floare în mână este privită cu mai multă simpatie decât musafirul ce se scuză de fiecare dată că la florărie era închis. Micile cadouri întrețin prieteniile și produc oricui o mare plăcere cu condiția să fie date din suflet și dezinteresat. Între prieteni, în familie, între îndrăgostiți se pot face cadouri oricând,, nu trebuie să așteptăm o zi festivă pentru a-i dărui prietenei noastre o pereche de mănuși de bucătărie de care are mare nevoie sau bunicii o pereche de papuci pe care i-am găsit din întâmplare la un mic magazin. În schimb vom fi mai puțin generoși cu odraslele noastre pe care nu le vom obișnui să aștepte în fiecare zi un cadou, pretențiile lor nu se vor termina niciodată și vor crește niște egoiști și niște răsfățați. Mai mult, riscăm să ne pună în situații delicate întrebând cu obrăznicie musafirii < ce mi-ați adus? >.
Dacă am ruga pe cineva să ne cumprere un obiect oricât de mic i-ar fi prețul, ne interesăm cât a costat și îl achităm imediat. Dar dacă persoana care ne-a făcut serviciul își exprimă dorința de a ni-l face cadou nu prelungim discuția la nesfârșit, mulțumim, așteptăm și ținem minte. Să nu abuzăm totuși de prietenii noștri rugându-i în permanență să ne facă mici cumpărături mai cu seamă dacă nu le putem face la rândul nostru mici servicii. Să cumperi ceva mai ales lucruri care se găsesc greu necesită timp. De aceea cadoul trebuie pregătit din timp, nu poți să faci asemenea cadouri la nesfârșit pentru că timpul unui om poate fi pentru el deosebit de prețios. Treptat astfel de persoane profitoare își vor pierde simpatia celor din jur. Când achiți ce ți s-a cumpărat, o faci cu banii potriviți pentru că e nepoliticos să îl trimiți tot pe cel care ți-a făcut serviciul să schimbe ca să-ți dea restul.
Ce și cum dăruim, cum primim? Un cadou trebuie gândit cumpărat, ambalat, oferit, trebuie să fie frumos, util și să provoace o adevărată bucurie celui care îl primește. Tocmai aceste eforturi dau valoare unui cadou și nu prețul lui, acesta va fi înlăturat cu grijă, excepție fac discursurile, cărțile pe care prețul nu se șterge, vom pune între filele ei o hârtie elegantă sau o carte de vizită pe care ne vom exprima gândurile bune, dedicații și autografe pot fi date numai de către autori, traducători, ilustratori, editori, etc. Înainte de a pune o carte în bibliotecă, fie că am primit-o sau ne-am cumpărat-o singuri, ne semnăm discret pentru a nu uita că este a noastră. Cei foarte grijulii își confecționează ștampile speciale. Cel care a făcut un dar nu va insista prea mult încercând să afle dacă ne place sau nu. Este firesc să cumpărăm suveniruri atunci când călătorim, tot firesc este să le oferim familiei, cunoștințelor noastre când ne întoarcem înapoi dintr-o călătorie. Atenție însă, de cele mai multe ori aceste obiecte sunt chiciuri. Ce facem cu gondola adusă pentru noi de la Veneția, cu Turnul Eiffel adus de la Paris, cu ursul de ipsos de la Vatra Dornei, cu scoicile încrustate pe un papuc cumpărate de la Eforie? Nu ne poate obliga nimeni să ne urâțim casa și viața uitându-ne toată ziua la ele. Le vom pune pe toate la un loc într-un raft sau într-o debara și la prima curățenie generală ne vom lua inima în dinți și le vom arunca. Vom lua acele cadouri care ne-au fost sugerate involuntar. Bunicii i s-au stricat ramele de ochelari, mama se plânge că i s-a terminat nessul, fratele nostru ia mereu cu împrumut un stilou, iar prietena noastră își dorește de mult un suport pentru vase. Discret aceste cadouri le putem face apropiaților noștri știind că au nevoie de ele. Un cadou valorează cât două dacă este oferit la timp, adică exact în ziua în care are loc evenimentul. Avem dreptul să refuzăm un cadou? Niciodată. Chiar dacă nu ne place un cadou este un cadou și a-l refuza înseamnă a-l jigni pe cel care ți l-a oferit. Un cadou primit este de regulă numai a aceluia care l-a primit. De aceea este bine să ne oferim daruri unul altuia, prietenilor noștri, celor care se străduiesc cu educația noastră, cu formarea noastră, prin aceasta arătându-le dragostea și cinstea noastră și de asemenea mai ales părinților noștri care ne-au crescut și ne-au trimis la școli și la educație mai departe. Este bine să le mulțumim și să facem din când în când gesturi din acestea de atenție față de apropiații noștri, față de cei din jurul nostru, față de cunoscuții noștri. Este un semn de politețe din partea noastră.
Nu uitați: dar din dar se face Rai.
