Cinci organizații din cinci țări europene cu viziuni diferite asupra patrimoniului cultural, printre care şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei, au analizat modul în care acestea pot fi utilizate pentru predarea limbilor materne ca a doua limbă străină a refugiaților și migranților.

Muzeul Varșoviei din Polonia organizează învățarea limbii poloneze prin intermediul artei și istoriei locale. Centrum Demokratického Vzdělávání, din Republica Cehă explorează învățarea limbii cehe prin cultura culinară tradițională. O școală de limbi străine din Luxemburg, Lux Langues SA, testează modul în care limbile engleză și franceză pot fi asimilate prin activități de tururi ghidate, iar la Stazione Utopia din Italia se învaţă italiana ca limbă străină, explorând flora și fauna grădinilor istorice ale Vilei Medici.

Prin activităţile ce îi revin în cadrul acestui proiect, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca instituţie de cultură subordonată Consiliului Judeţean Cluj, utilizează elemente din cultura populară, tradițională materială și imaterială în predarea limbii române. Până la finalul anului 2024, la Cluj vor fi 100 de adulţi refugiaţi şi migranţi care vor derula activităţi de învăţare a limbii române în cadrul a cinci ateliere precum: gastronomia ţării tale, realizare de cărţi poştale, povestea muzeului tău şi vânătoare de comori.

“Una dintre nevoile de bază, alături de securitatea economică și socială, este comunicarea, o provocare uriaşă mai ales pentru cei care au fost nevoiţi, de împrejurările nefericite ale unui război, de exemplu sau a unor condiţii precare de trai să îşi găsească adăpost într-o ţară cu limbă şi cultură foarte diferite ce cele din ţara de origine. Învățarea limbii locale ajută nu dor la o comunicare eficientă, ci şi la o bună integrare în comunitate, construire de relații, acces la serviciile esențiale, dar şi la îmbunătățirea perspectivelor de angajare. Aşadar, o soluţie pentru intergrarea acestor persoane poate fi proiectul internațional PILLOT – Promovarea învățării limbilor ţărilor adoptive pentru refugiați și migranți prin intermediul culturilor locale și al moștenirii culturale, al cărui obiectiv principal este de a găsi formula adecvată pentru predarea integrată și nonformală a limbilor străine și a culturii și istoriei regiunii prin intermediul patrimoniului material și imaterial.” (Andreea Iasko, manager de proiect)

În cadrul atelierelor derulate prin acest proiect, lingviștii și formatorii care lucrează zilnic la muzeul clujean vor trata problema învățării limbilor străine pentru migranţi și refugiaţi, în mod diferit față de profesorii de limbi străine. Este vorba despre ateliere pentru învăţarea limbii române într-un mod dinamic şi interactiv precum: „plantele, condimentele şi povestea ţării tale”, „realizare de cărţi poştale”, „povestea muzeului tău” şi vânătoare de comori. Dacă atelierele specifice se organizează în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, de pe strada Memorandumului din Cluj-Napoca, vânătoarea de comori este o activitate în Parcul Etnografic din Hoia.

Scopul final este crearea unei metodologii de învățare a limbilor străine cuprinsă într-un ghid de bune practici realizat, până la finalul lui 2025, de toţi partenerii din proiect astfel încât să poată fi utilizat în diferite contexte și la diferite niveluri de învățare a limbilor străine.

Până în prezent, după primele nouă luni de implementare, 40 de beneficiari au participat la ateliere, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, şi au fost create 25 de activități care vor fi testate în proiect şi incluse într-un catalog foarte util, un ghid substanţial de învăţare practică a limbii române.

Înscrierile pentru următoarele ateliere, care se vor derula la Cluj pentru migranţi şi refugiaţi, până în decembrie 2024, se pot face la adresa: contact@muzeul-etnografic.ro. Evenimentele din luna octombrie vor avea loc în zilele de 19 şi 25. Pentru detalii puteţi apela 0783005146.