Aurel Baranga – medic, poet și dramaturg

Aurel Baranga s-a născut la data de 20 iunie 1913 într-o familie evreiască din București. A absolvit Liceul Matei Barasab din București în anul 1931 și Facultate de Medicină în anul 1938. La început a practicat sporadic medicina. Apoi, din anul 1941 își deschide un cabinet de cartier la capătul Căii Dudești.

Debutul său literar a avut loc în timpul anilor de studenție. În 1929, a debutat cu schița „Noapte Albă” în revista „Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi. În ultimul an de facultate a fost editor la revista „Alge”. A mai colaborat cu alte reviste precum „Facla”, „Cuvântul liber” și altele. În anul 1933 a publicat volumul său avant-gardist „Poeme cu orbi”.

În 1937 devine redactor la „Lumea românească”. După căderea regimului care îi susținea pe germani în al Doilea Război Mondial a devenit editor la „România liberă”, iar în ultimul an de Război a lucrat Societatea Română de Radiodifuziune, cunoscută și sub numele de Radio România.  După încheierea Războiului, și-a dedicat atenția dramaturgiei. În anul 1946 a debutat cu piesa „Bal în Făgădău”. Câțiva ani mai târziu a urmat o carieră în acest domeniu. În anul 1949 s-a mutat la Teatrul Național din București, unde a fost mai întâi secretar literar și mai apoi director artistic. Din activitatea sa ca dramaturg de aproape două decenii, cea mai bine receptată piesă a fost comedia „Mielul turbat”, care a fost jucată pentru prima dată în anul 1954 sub alt titlu „Cioara vopsită”. În timpul activității sale literare a fost nevoit să se consulte adesea cu regizori, în special cu cei care erau la curent cu deciziile „comandamentului” de la statul major de propagandă al Blocului Partidelor Democratice. S-a consultat cu aceștia pentru a putea găsi formule teatrale de exprimare veridice, care totuși nu încalcă cenzura. S-a mai întâmplat uneori să fie sunat „de sus” pentru a schimba sau tăia anumite părți din operele sale. Operele sale de multe ori satirizau traficul de influență, ridiculizau jocul ierarhiilor administrative, luau în râs birocrația cronică și confortul incompetenței, spune Ramona Lazăr, muzeograf la Muzeul Național de Literatură Română. Toate aceste teme nu corespund ideologiei comuniste, care încerca să facă totul să pară impecabil. Or, Aurel Baranga, cu personajele sale a căror scop pare de multe a fi doar să genereze mai multă hârtie scrisă, chiar dacă aceasta nu au nici un rost, formează „ipoteza unei conspirații a mediocrității” spune Ramona Lazăr.

Personajele lui Aurel Baranga se pot împărți în două categorii. Cei buni, sunt muncitorii  care au inițiative, sunt entuziasmați, plini de energie și devotați binelui comun. Cei răi sunt aceia care își pun interesul propriu mai presus de orice, oameni care sunt acri și răutăcioși. Printre aceștia se găsesc cei care sunt leneși, întârzie cu munca și falsifică documente pentru a obține ce își doresc.

În anul 1975 a fost distins cu Premiul Scriitorilor Români.  Trei ani mai târziu, în 1978 era grav bolnav în stadiu terminal. A început să reflecteze asupra operelor sale și se uita cu dezamăgire la trecut. A trimis o scrisoare de autocritică Colocviului Național pentru Literatură Dramatică în care  își numește personajele „manechine manipulate” și „personaje făcute la minut”, care, pentru că trebuiau să respecte ideologia nu reflectau realitatea. Însă, chiar dacă autorul nu își aprecia opera și o primea cu regret, publicului îi plăcea. Aurel Baranga a reușit să creeze opere care să fie apreciate atât de conducere, cât și de publicul larg. Conducerea aprecia că opera respectă toate normele și indicațiile, iar publicul aprecia comentariile ironice la adresa birocrației și demagogiei.

A trecut la cele veșnice în data de 10 iunie 1979.

Surse:

Ramona Monica Lazăr, Despre teatru, cenzură comunistă, și opoziție în jurnalul de atelier al lui Aurel, Baranga,  https://biblioteca-digitala.ro/reviste/ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS/dl.asp?filename=08_ACTA_TERRAE_FOGARASIENSIS_VIII_531.pdf  pp. 531-534.

https://revistaurzica.ro/o-personalitate-pe-zi-dramaturgul-si-poetul-aurel-baranga/

https://en.wikipedia.org/wiki/Aurel_Baranga

https://web.archive.org/web/20150924092200/http://www.romlit.ro/aurel_baranga

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Puțină lume știe că Sfântul Șetafan cel Mare, cunoscut în popor ca mare ctitor de lăcașuri sfinte și aspru luptător pentru independența ținuturilor românești, este întemeietorul celor două eparhii istorice de la Feleac și de la Vad.  Viața românilor ortodocși din zona...

Mănăstirea de la Someșul Cald

Mănăstirea de la Someșul Cald

Așezământul monahal de la Someșul Cald, înființat în vara anului 2014, este singurul din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului pus sub ocrotirea Sfântului Vasile cel Mare. Mănăstirea mai are un hram de vară, sărbătorit în ziua Nașterii Sfântului Proroc Ioan...

Părintele Virgil Gheorghiu, poetul lui Hristos și al României

Părintele Virgil Gheorghiu, poetul lui Hristos și al României

Părintele Virgil Gheorghiu, cu puțină vreme înainte de plecarea sa în eternitate, afirma: „N-am fost niciodată despărţit de România… tot dicţionarul român mi-e drag… iar, dacă într-o zi mă voi întoarce în România, mă întorc acolo unde sunt rădăcinile mele şi nu mă mai...

Sfântul Iustin Popovici și aventura cunoașterii lui Dumnezeu

Sfântul Iustin Popovici și aventura cunoașterii lui Dumnezeu

Sfântul Iustin Popovici a rămas în istoria spiritualității contemporane drept teologul Dumnezeului-om și, în consecință, promotorul unei viziuni teantropice a lumii. În perspectiva sa, singura definiție posibilă a omului se poate enunța doar în lumina lui Hristos,...

Documentar | Asociatia Filantropica „Sfantul Onufrie”

Documentar | Asociatia Filantropica „Sfantul Onufrie”

Asociatia Filantropica „Sfantul Onufrie” are ca scop dezvoltarea, valorificarea si promovarea potentialului individual, de grup si colectiv a oricăror categorii de persoane, fundamentul acțiunilor sale fiind iubirea față de aproapele. Pe langa promovarea valorilor...