Baba Novac – Căpitanul lui Mihai Viteazul

de | feb. 17, 2021

Cel despre care vă propun vă vorbim astăzi s-a născut, după toate probabilitățile, în anul 1520 și a trecut la Domnul la data de 5 februarie a anului 1601. Considerat erou național al Serbiei și respectat ca personalitate militară de prim rang în România, Baba Novac, căci despre el este vorba, a fost unul dintre căpitanii importanți ai oștii de haiduci din armata lui Mihai Viteazul.

Născut în localitatea Poreč (ce se numește astăzi Donji Milanovac), în Serbia, din mamă aromâncă, pare-se înrudită cu familia Basarabilor, și un tată sârb, dânsul a fost școlit la mănăstirea din localitatea natală, fiind inițiat în tainele limbii de cult a vremii, slavona veche. Anumite surse istorice spun de asemenea că vorbea și românește și grecește.

Dotat cu o statură de invidiat (era un munte de om, zic izvoarele vremii), a învățat încă de tânăr arta mânuirii armelor, de la o căpetenie a răzvrătiților locali. Problemele cu turcii și nu numai, îl vor determina să ia calea pribegiei. Dările mari, pe care nu le putea plăti, alături de faptul de a fi muncit vreme de trei ani la cetatea Senendriei fără a fi plătit, îl vor transforma într-un haiduc. Unul care va crea probleme serioase turcilor, în rândurile cărora prăda adesea. Un aspect exotic ce a supraviețuit în biografiile folclorice care i-au fost dedicate, e faptul că Baba Novac nu “scotea căciula în fața nimănui”.

Ca haiduc, a trăit mai multe decenii, având o activitate intensă în Serbia și Bosnia. Campaniile sale vor crea mari probleme Imperiului Otoman. La un moment dat va fi prins de turci, context în care, se pare că a învățat limba tucă și cea greacă. Va evada de aici și va reveni în Bosnia, unde își va continua activitatea de haiduc. Cu privire la el, istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu arăta că:

“Pe blestematul munte Romania, Baba Novac a petrecut vreo 40 sau 50 de ani, către care adăugându-se alți vreo 20 sau 30 din din viața sa de la Poreci, rezultă că Baba Novac era octogenar, când victoriile lui Mihai Viteazul au deșteptat speranța în sufletul său, chemându-l din codrii Bosniei spre un alt câmp de luptă, într-o altă Romanie”.

Nu știm exact cum au ajuns haiducii sârbi în contact cu Mihai Viteazul. Cert este însă că cea dintâi întâlnire între ei s-a produs undeva în zona Vârșețului, unde, însoțit de căpitanii Ghețea, Răcea, Vasile Mârza, Simion și Pătru din Copăceni, va fi întâmpinat de banul Sava, căpitanul Dochian, cneazul Dușan și haiducul Baba Novac. În acest context va intra în slujba lui Mihai Viteazul, prima acțiune desfășurată împreună fiind cea împotriva garnizoanei turcești de la Ada Kaleh. Îi va rămâne fidel domnitorului pământean până la moarte. Incursiunea din anul 1595, când în fruntea a 700 de haiduci va trece Dunărea și va înainta până la Munții Balcani, spre a aștepta oastea lui Pașa Hasan, ce se îndrepta spre Istambul, spre a se întâlni cu sultanul, înfrângându-l pe acesta, îl va transforma într-unul din oamenii cei mai apreciați ai lui Mihai Viteazul. În acest context va apărea alături de el la Șelimbăr, când, nemaiavând răbdare să aștepte finalul tratativelor dintre solul lui Andrei Bathory și Mihai, va ataca prin surprindere, obținând o frumoasă victorie. La scurtă vreme după acest moment, îi va fi descris împăratului Rudolf al II-lea, drept unul dintre cei mai apreciați ostași.

În 1600, va întreprinde mai multe campanii în Banat, iar apoi îl va însoți pe Mihai Viteazul în Moldova, contribuind la cucerirea acesteia. Și la Mirăslău se va remarca prin fapte de arme, fiind un soldat extrem de abil și de mobil deopotrivă.

La începutul anului 1601, în timp ce se afla ca solie la Cluj, va fi arestat de către aristocrația maghiară și condamnat la moarte, fiind ars pe rug la data de 5 februarie. Pe locul execuției există până astăzi piața Baba Novac. La întoarcerea în urbe, Mihai Viteazul va așeza aici un steag în amintirea lui. La Craiova, unde acesta primise o moșie de la domnitorul român, se va dezvolta cartierul „Brazda lui Novac”.

Și fii săi, Novăceștii, vor fi luptători antiotomani cunoscuți. Despre cel mai mare dintre ei, Gruia lui Novac, se vor scrie chiar balade, ce vor supraviețui trecerii timpului în folclorul românesc.

În memoria sa, pe locul uciderii va fi ridicată la Cluj o troiță, ce purta inscripția:

 „În acest loc a fost tras în țeapă Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul, după ce a fost ars pe rug în Piața Clujului împreună cu duhovnicul său în ziua de 5 februarie 1601. Recucerind Ardealul, Voievodul Mihai a așezat aici între 11-16 august 1601 un steag în cinstea marelui și viteazului său luptător. Ridicatu-sa această troiță în Ziua Eroilor 21 Maiu 1936”.

Radio Renasterea
Baba Novac – Căpitanul lui Mihai Viteazul
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Ierom. Maxim Morariu</a>

Ierom. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laudae). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 26 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocșan” (Cluj-Napoca) și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița).

Mai multe

Introducere în studiul Epistolelor Pauline

Introducere în studiul Epistolelor Pauline

Epistolele Sfântului Apostol Pavel sunt, în canonul Noului Testament, o literatură aparte, provocatoare pentru credință dar și pentru etică, pentru morală, pentru reflecția teologică și filosifică, pentru viața creștină dar și pentru rolul și prezența Bisericii în...

Caracteristicile cultului creștin

Caracteristicile cultului creștin

Una dintre caracteristicile importante ale cultului creștin ortodox este vechimea sa sau, altfel spus, vechimea formelor și a rânduielilor de cult. Această caracteristică arată legătura strânsă, trainică și neîntreruptă a cultului cu trecutul. Cu alte cuvinte,...