Radio RENAȘTEREA

 LIVE

Baletului „Fântâna din Bahcisarai” de Boris Asafiev | Premieră la Opera Națională Română din Cluj-Napoca

de | mai 24, 2026

La pupitrul emoției – dirijorul Flaviu Mogoșan despre baletul „Fântâna din Bahcisarai”, muzica ce spune o poveste și drumul unei cariere dedicate scenei lirice

Un spectacol de balet nu înseamnă doar dans, decor sau lumină. Dincolo de mișcarea scenică există o lume nevăzută, construită din ritm, tensiune, respirație și emoție muzicală. Iar în centrul acestei lumi se află dirijorul – omul care transformă o partitură într-o poveste vie. Despre această artă a conducerii orchestrei, despre emoția unei premiere și despre frumusețea unei partituri rare am discutat cu dirijorul Flaviu Mogoșan, invitat special într-un dialog dedicat spectacolului de baletFântâna din Bahcisarai”, prezentat în 24 și 25 mai, de la ora 18:30, pe scena Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.

Inspirat din poemul omonim al lui Aleksandr Pușkin, baletul „Fântâna din Bahcisarai” este una dintre creațiile emblematice ale repertoriului coregrafic al secolului trecut. Muzica poartă semnătura compozitorului Boris Asafiev, libretul a fost realizat de Nikolai Volkov, iar coregrafia originală aparține maestrului Rostislav Zaharov. Premiera mondială a avut loc în anul 1934, la Teatrul Kirov din Leningrad.

Spectacolul aduce în fața publicului legenda „Fântânii lacrimilor” din Bahcisarai, fosta capitală a hanilor tătari din Crimeea – o poveste despre iubire imposibilă, gelozie și durere transformată în eternitate. Hanul Ghirei se îndrăgostește de Maria, o prințesă poloneză capturată în urma unui atac, iar conflictul dintre iubirea neîmplinită și gelozia favoritei Zarema conduce spre o dramă profundă, în care muzica și dansul devin limbajul emoției absolute.

În dialogul realizat pentru Radio Renașterea, dirijorul Flaviu Mogoșan a vorbit nu doar despre provocările muzicale ale acestei producții, ci și despre propriul parcurs artistic, despre întâlnirea cu muzica încă din anii copilăriei și despre responsabilitatea pe care o presupune conducerea unui ansamblu orchestral. „Pentru public, dirijatul este partea vizibilă a spectacolului, însă în spatele baghetei există foarte multă muncă, analiză și construcție interioară”, mărturisește dirijorul, explicând faptul că rolul său nu înseamnă doar coordonare tehnică, ci și capacitatea de a transforma emoția unei partituri într-o experiență autentică pentru public.

Discuția a adus în prim-plan și începuturile drumului său artistic – momentul în care muzica a devenit mai mult decât o pasiune și s-a transformat într-o vocație. A vorbit despre profesorii și mentorii care i-au influențat parcursul, despre sprijinul familiei și despre felul în care se construiește, în timp, încrederea necesară pentru a conduce o orchestră și pentru a susține un spectacol de asemenea amploare.

Un punct important al interviului a fost relația dintre muzică și coregrafie în cadrul baletului. Într-o producție precum „Fântâna din Bahcisarai”, muzica nu este doar un acompaniament pentru dans, ci devine însăși structura dramatică a spectacolului. Tempo-ul, accentele și respirația orchestrei influențează fiecare mișcare scenică, fiecare gest și fiecare tensiune dintre personaje.

La Operă vii ca să te emoționezi!”, ne-a mai spus invitatul emisiunii. De altfel, dirijorul Flaviu Mogoșan a vorbit și despre complexitatea partiturii semnate de Boris Asafiev – o muzică încărcată de lirism, dramatism și contraste sonore, în care se întâlnesc sensibilitatea europeană și misterul Orientului. În această lume muzicală, gelozia, iubirea și durerea capătă forme sonore distincte, iar orchestra devine vocea interioară a personajelor.

De altfel, simbolul central al întregului balet – „Fântâna lacrimilor” – este prezent și în construcția muzicală a spectacolului. Tema durerii persistente, a iubirii pierdute și a memoriei care nu se stinge niciodată este sugerată prin linii melodice ample, tensiuni armonice și momente de mare sensibilitate orchestrală.

Dirijorul Flaviu Mogoșan a subliniat faptul că această producție reprezintă și o importantă redescoperire repertorială pentru publicul clujean. Deși titlul nu este la fel de cunoscut precum alte balete celebre, „Fântâna din Bahcisarai” are o valoare artistică aparte și oferă spectatorilor o experiență scenică profund emoționantă. „O premieră devine un etalon pentru tot ceea ce urmează”, a explicat dirijorul, vorbind despre intensitatea ultimelor repetiții, despre responsabilitatea fiecărui detaliu și despre dorința ca publicul să plece din sală purtând în suflet emoția poveștii.

Interviul a abordat și dimensiunea accesibilă a spectacolului pentru publicul tânăr. Recomandat categoriei de vârstă 7+, baletul poate deveni pentru copii și familii o frumoasă întâlnire cu universul muzicii clasice și al dansului. Povestea clară, expresivitatea coregrafiei și forța emoțională a muzicii transformă spectacolul într-o experiență artistică ce poate fi înțeleasă și simțită dincolo de cuvinte.

La finalul dialogului, dirijorul Flaviu Mogoșan a transmis publicului invitația de a descoperi această producție specială și de a se lăsa purtat de forța unei povești care traversează timpul prin muzică și dans. Baletul „Fântâna din Bahcisarai” promite astfel nu doar un spectacol de scenă, ci o adevărată călătorie prin iubire, pasiune și memorie, într-o montare în care orchestra, dansul și emoția se întâlnesc într-un limbaj comun al artei,

Vă invit să ascultați un iterviu despre emoție, muzică și parcurs.

Baletului „Fântâna din Bahcisarai” de Boris Asafiev | Premieră la Opera Națională Română din Cluj-Napoca

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Baletului „Fântâna din Bahcisarai” de Boris Asafiev | Premieră la Opera Națională Română din Cluj-Napoca
Loading
/

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Parada Micilor Bicicliști 2026

Parada Micilor Bicicliști 2026

Într-o perioadă în care tot mai mulți copii petrec timpul în fața ecranelor, iar mișcarea și jocul în aer liber devin tot mai rare, inițiativele care îi aduc pe cei mici mai aproape de sport, de comunitate și de familie sunt cu adevărat necesare. Despre una dintre...

Moștenirea spirituală a Parohiei Guga | Părintele Alexandu Ioan Circa

Moștenirea spirituală a Parohiei Guga | Părintele Alexandu Ioan Circa

În anul 2026, dedicat de Biserica Ortodoxă Română pastorației familiei creștine și pomenirii sfintelor femei din calendar, privirea se îndreaptă firesc spre acele locuri în care credința nu este doar mărturisită, ci trăită în fiecare zi: în rugăciune, în jertfelnicie,...