„Bioetica de frontieră: libertatea firescului și firescul mărturisirii”, tema Seminarului de Medicină și Teologie, ediția a XXII-a

de | apr. 4, 2023

Seminarul Internațional de Medicină și Teologie, ajuns la ediția a XXII-a, s-a desfășurat în mediul online, marți, 4 aprilie 2023, și a avut tema principală „Bioetica de frontieră: libertatea firescului și firescul mărturisirii”.

Lucrările seminarului au debutat la ora 9:00, pe site-ul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, prin intermediul platformei „Zoom meetings”, cu participarea online a Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a rectorului Universității Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. Daniel David, precum și a zeci de cadre universitare, medici, psihologi, studenți și public divers.

În deschiderea manifestării, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a rostit o rugăciune de binecuvântare și a ținut un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a subliniat faptul că „cel mai mare dar pe care ni l-a dat Dumnezeu este viața”. Totodată, ierarhul i-a felicitat pe cei implicați în organizare, pentru inițiativă, perseverență și alegerea temei de actualitate.

„Omul este trup și suflet. Credem că sănătatea trupească și sufletească o are omul atunci când își pune în rânduială atât viața sprituală, cât și viața trupească” a spus Înaltpreasfinția Sa.

De asemenea, rectorului Universității Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. Daniel David, a rostit o scurtă alocuțiune și a apreciat formatul acestui seminar actual și de impact pentru societatea contemporană.

Apoi, în prima parte a simpozionului, participanții au dezbătut probleme centrate pe tema „Libertatea firescului și firescul mărturisirii”. Dintre aceștia, Preasfințitul Părinte Episcop Benedict Bistrițeanul a vorbit pe tema „Conceptul de «control» în noua mentalitate și tradiția ascetică a Bisericii. O încercare de diagnoză”, iar prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae a prezentat o lucrare despre „Editarea genelor liniei germinale și tentația eugenismului”.

Lucrările seminarului, inițiate și coordonate pentru al XXII-lea an consecutiv de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, medic, om de cultură bistrițean și reputat profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au continuat apoi pe șase secțiuni: (1) „Moartea asistată (eutanasie)” (2) „Psihologie și Sociologie (Egalitatea de gen)”, (3) „Discursul bioetic contemporan”, (4) „Controlul biometric al corpului uman (Sinele suantificat)”, (5) „Eugenism și modernitate” și (6) „Artă sacră”.

„Biserica a arătat întotdeauna preţuirea cuvenită medicilor laici, al căror mentor şi patron este Hipocrat. În sute de aşezăminte spitaliceşti din ţara noastră şi din multe alte ţări, preotul – «doctorul sufletesc» – coexistă şi colaborează cu medici «en titre» pregătiţi în facultăţi de profil, tot aşa cum în şcolile laice profesorul sau profesoara de religie coexistă cu profesorii şi profesoarele celorlalte discipline. Medicina este, desigur, o ştiinţă cu prestigiu, obiective şi tradiţie proprie, care există în sine şi prin sine întocmai cu atâtea alte ştiinţe, multe dintre ele preexistente creştinismului… Medicul însă poate fi sau nu creştin. Dacă este un medic creştin, fără să se lepede de Hipocrat, trebuie să se raporteze mai întâi la Hristos, manifestându-şi faţă de El adeziunea credinţei depline liber consimţite. Hipocrat a lăsat medicilor un cod etic. Hristos a lăsat umanităţii nişte porunci divine de natură ontologică, aşa încât în temeiul lor, un medic creştin nu poate accepta şi cu atât mai puţin practica avortul sau eutanasia. Nu poate accepta nici practicile sexuale împotriva firii, iremediabil şi aspru criticate atât de Vechiul, cât şi de Noul Testament”, a spus prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, inițiatorul și principalul organizator al Seminarului Internațional de Medicină și Teologie.

Evenimentul științific s-a bucurat de participarea unui număr mare de cadre didactice universitare, clerici, cercetători, cadre medicale și invitați din țară și din străinătate, printre care s-au numărat: Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, arhim. prof. Teofil Tia (Cluj-Napoca), pr. prof. Ioan Chirilă (Cluj-Napoca), pr. prof. Stelian Tofană (Cluj-Napoca) prof. dr. Vasile Astărăstoae (Iași), prof. dr. Pavel Chirilă (București), pr. prof. Ștefan Iloaie (Cluj-Napoca), Rodica Gramma (Chișinău, Rep.Moldova) protos. dr Maxim Iuliu-Marius Morariu (Quebec, Canada), prof. dr. Beatrice Gabriela Ioan (Iași), și alții. Lista completă și temele abordate AICI

Lucrările prezentate vor fi publicate în volumul „Medicii și Biserica”, ediția a XXII-a.

Manifestarea științifică a fost organizată de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Asociația Medicală Română – Filiala Bistrița-Năsăud, Centrul de Bioetică UBB  Cluj-Napoca, Societatea Română de Bioetică, Societatea Română de Istoria Medicinii și Societatea Națională de Inginerie Medicală și Tehnologie Biologică.

Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului

Sursa foto: captură  „Zoom meetings”

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Noaptea Muzeelor 2024 la Muzeul Mitropoliei Clujului

Noaptea Muzeelor 2024 la Muzeul Mitropoliei Clujului

A fost o nouă Noapte a Muzeelor memorabilă pentru instituția noastră, a douăzecea pe plan european și național și a zecea de când, într-un număr atât de mare, ne treceți pragul. Și în seara zilei de 18 mai 2024, peste 900 de vizitatori au dorit să descopere un spațiu...