Descoperindu-ne trecutul vom începe să prețuim moștenirea culturală lăsată de strămoșii noștri. Acesta este și motivul pentru care, în acest an al centenarului Marii Uniri, ne propunem să promovăm patrimoniul religios și cultural de pe raza Protopopiatului Ortodox Huedin. 

Am ales să începem cu frumoasa biserică de lemn din localitatea Agârbiciu, punându-vă la dispoziție un scurt istoric al acestui monument istoric precum și câteva imagini sugestive.

Biserica de lemn, monument istoric, cu hramul „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din satul Agârbiciu, comuna Căpușu Mare, județul Cluj, este unul dintre cele două locașuri de cult ale parohiei ortodoxe Agârbiciu, Protopopiatul Huedin. Anul edificării acestei biserici este 1872, conform inventarului averii imobile al parohiei. Actuala biserica înlocuiește o alta mai veche, tot din lemn, ce avea hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Amplasată în cimitirul vechi al satului, biserica se înfățișează ca un edificiu mare, având proporțiile bine conturate. Biserica este construită pe o fundație de piatră brută din cariera locală, din bârne trainice de stejar, dispuse orizontal în sistem Blockbau, încheiate în chetori în „coadă de rândunică”. Planul bisericii orientat pe direcția vest-est este dreptunghiular, încheiat cu absida altarului decrosată, retrasă simetric față de deschiderea navei și executată poligonal în cinci laturi. Pe laturile de sud și vest este înconjurată de un pridvor deschis. Acoperișul realizat din șindrilă este străjuit de un turn clopotniță ce se înalță zvelt deasupra pronaosului, coiful acestuia fiind flancat de patru turnulețe. Pictura a fost realizată de zugravul Dimitrie Ispas din Gilău, în două etape: altarul și naosul în 1801, iar pronaosul și fațada exterioară sudică în 1818. Acest lucru reise din cele două pisanii de deasupra porticulului despărtițor dintre naos și pronaos: „Troiții s-au numit hramul ca să pazească tot neamul și s-au zugrăvit acesta sfântă biserică la anul de la Hristos 1801, în zilele preluminatului împărat Francisc al II-lea și fiind arhiereu pravoslavnic […]și fiind protopop Ioan Popovici și fiind preot al satului popa Teodor Stanovici și s-au zugrăvit prin cheltuiala a tot satul prin mâna mea, smeritul zugrav Dimitrie Ispas și eu nimănui pentru nimica[…]orice mi-au greșit eu pre toți îi iert. De la cela mare[…] și la toți le poftesc sănătate și viață îndelungată, iar în cealaltă lume le poftesc viața de veci. Amin”. „Slavă, cinste și închinăciune Unuia Dumnezeu slăvit în Sfânta Troiță Carele ne-a ajutat după începută de-am ajuns și sfârșitul și s-au zugrăvit aceasta sfântă tindă în anul de la Hristos 1818, în zilele Prealuminatului și pururea pomenitului împărat Franciscus al doilea și fiind arhiepiscop pravoslavnic neunit Vasile Moga și fiind protopop Ilie Fulea și fiind diac Ioan Stanovici și s-au zugrăvit prin cheltuiala a tot satul prin mâna mea a smeritului zugrav Dimitrie Ispas și fiind coratori: primcorator Sopon Ioan, Popa Gligor, Iancu Teodor, Iancu Ioan, Truta Gligoras, Truta Gligor, sfătul Iancu Ioan”.

Patrimoniul bisericii cuprinde o lucrare de o mare importanță pentru istoria picturii românești și anume un Triptic, datat 1555, acesta fiind opera unui meșter anonim, format într-unul din centrele de pictură ale Moldovei. Pe panoul central al tripticului este reprezentată scena Adormirii Maicii Domnului, iar pe chenarul inferior este o însemnare în slavonă: ,,Această icoană a facut-o robul lui Dumnezeu Domna și Steflu (Stefu) din Agârbiciu și pentru sufletul lui și pentru sufletul ei și pentru sufletul copiilor și pentru sufletul părinților să fie spre pomenire. Și a închinat acestă icoană hramului Adormirii Precestei. Valeat 7063 (1555) săvârșită”.

Șirul preoților cunoscuți, slujitori la altarul acestei sfinte biserici este urmatorul: Teodor Stanovici (1801),Vasile Veresiu (+1869), Ioan Veresiu (1869-1898), Ioan Oprisiu (1901-1906), Petru Cadar (1908-1911), Cornel Buzura (1912-1923), Ioan Dragan (1923-1926), V.Simiganovschi (1926-1927), Traian Mocan (1928-1938), Alexandru Nicoară (1939-1940), Traian Mocan (1943-1948), Vasile Roșescu (1950-1956), Athanasie Popa (1957-1959), Simion Crainic (1957-1972), Ionel Emil Morar (1972-1994) ,Dorin Ioan Martin (1995-2000), Radu Procopie Cotutiu (2000-2007), Vlad Vasile Pop (2007-prezent).

Dimpreună cu păstorii lor sufletești, credincioșii vrednici ai acestui frumos și străvechi sat românesc și-au înalțat rugăciunile lor în decursul veacurilor din acest sfânt lăcaș, rămânând, în ciuda vitregiilor vremurilor, strâns atașați de biserica strămoșească. În acest sens, vrednicul de pomenire Episcopul Nicolae Colan, cu prilejul unei memorabile vizite pastorale efectuate în parohia Agârbiciu, în ziua de 3 aprilie 1943, spunea: ,,Am fost și suntem un popor ce lângă Biserica strămoșească ne-am strâns la un loc. Ea, cu învățăturile Mântuitorului, ne-a fost leagăn de naștere și pruncie. De la ea am primit bunătatea, tăria și seninătatea sufletelor noastre, pentru a răzbi prin toate greutățile vieții acesteia, care nu sunt decât mijloace de pregatire pentru viața de dincolo, cea cerească. Sunt cu inima plină de bucurie, când în acest lăcaș vechi, făcut din lemn de strămoșii voștri, de la mic la mare, de la copilul de școală până la bătrânul încărunțit de mulțimea anilor, ați venit să-mi arătați alipirea strânsă la Biserica noastră. Întradevăr numai în ea se dau și se primesc invățături care sunt nepieritoare. Rămâneți strâns legați de ea”. (Preot Dorel Man, Pastorație și istorie la Episcopul Nicolae Colan în Transilvania 1940-1944, Ed.Renașterea, Cluj-Napoca, 2007)

Jertfelnicia și dragostea de Dumnezeu și de Biserică au făcut posibilă ridicarea de către strămoși a acestui admirabil monument de arhitectură și pictură bisericească, biserica de lemn din Agârbiciu. În trecerea anilor, factorii externi au contribuit la degradarea treptată a acesteia, ajungându-se astăzi la o situație care impune intervenția de urgență pentru conservarea și restaurarea monumentului istoric. În prezent, deși este întocmit proiectul de conservare-restaurare a bisericii și toată documentația pregătită, lipsa resurselor financiare necesare face imposibilă realizarea proiectului. Rămâne în inimile iubitorilor și închinătorilor acestui sfânt lăcaș credința în Dumnezeu, Cel la care toate sunt cu putință și nădejdea că prin ajutorul Maicii Domnului și ale Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, dar și prin implicarea umană, această smerită biserică de lemn să-și recapete în parte frumusețea cea dintâi și imaginea firească pentru un monument istoric.

                          Protopop de Huedin, părintele Lupuțan Dan

                       Pr.Vlad Vasile Pop