Unul din cele mai frumoase şi mai bine conservate edificii religioase de lemn din întregul județ Cluj este biserica din Bica, ce aparține comunei Mănăstireni. Lăcașul de cult are hramul „Înălţarea Domnului” și se află pe Lista Monumentelor Istorice. Putem  afirma că este unul din cazurile fericite din județ de biserică restaurată, îngrijită și în care continuă oficierea slujbei religioase.

Edificiul înlocuiește o biserică mai veche, iar din inscripţia în chirilică de pe portalul intrării știm că a fost ridicat în 1765 de meşterul Nicolae Rar.

 Arhitectura. Biserica este construită din bârne de stejar dispuse în sistemul Blockbau, îmbinate în cheotoare dreaptă, pe o fundație de piatră. Planimetric se compune dintr-un pronaos și naos înscrise într-un dreptunghi și altar pentagonal cu pereții retrași. Pe latura de sud are un pridvor cu opt stâlpi care formează arcade semicirculare. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale ridicându-se stâlpii turnului clopotniță, cu galerie deschisă cu câte trei arcade semicirculare pe fiecare latură și coif octogonal pe bază pătrată. Naosul are o boltă semicilindrică cu arc dublou, iar altarul are boltă și trei triunghiuri sferice. Acoperișul din șindrilă este unitar pentru naos și pronaos, dar separat pentru altar.

 Decorul sculptat. Uşa de intrare de pe latura sudică are un ancadrament decorat simetric cu vrejuri vegetale schițate, baghete cu cruci în X, rozete simple. Decor traforat cu motive precum inimi și lacrimi găsim la parapetul galeriei turnului clopotniță.

  Pictura. Edificiul păstrează o pictură murală realizată în 1774, conform inscripţiei de pe latura de nord a altarului, la proscomidie „1774 noiemvrie 18 zile …Pomeni gospodi Popa Toma si sotul dumisale Marie 1774”, nefiind cunoscut numele pictorului.

În pronaos, sunt reprezentaţi Adam şi Eva pe peretele vestic alături de o friză a muceniţelor. Pe bolta naosului sunt reprezentaţi în medalioane: Pantocratorul, Duhul Sfânt şi Cel vechi de zile, precum şi diverşi prooroci spre nord şi sud. O parte din pictura peretelui vestic al naosului s-a distrus în momentul în care, ulterior pictării, s-au practicat nişte ferestre, pentru a permite celor din pronaos să urmărească mai bine slujba. Se păstrează totuşi mai multe scene, precum: Sf. Gheorghe cu balaurul, Constantin şi Elena, Sf. Duh. Iconostasul este pictat şi el, iar deasupra icoanelor împărăteşti, datate la mijlocul sec. al XVIII-lea, sunt reprezentați Cei 12 Apostoli, apoi un rând de prooroci, având în centru o reprezentare a Maicii Domnului, totul fiind încununat de o Răstignire. În altar este reprezentată: Sfânta Treime pe boltă, Sfinţi părinţi pe pereţi şi Punerea în mormânt la proscomidie. Pictura prezintă influenţe baroce frecvente în epocă, scenele sunt delimitate prin bogate vrejuri vegetale, iar cromatica este dominată de roșu și verde.

Patrimoniul. Printre obiectele de valoare se numără câteva icoane pe lemn datate sau databile în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea: Maica Domnului cu Pruncul  (aprox.1772) și Deisis (aprox. 1772), Arhanghelului Mihail cu Sfântul Nicolae (1750). Nesemnate, ele sunt atribuite prin analiză stilistică lui Simion Silaghi Sălăgeanu, ucenicul Jupânului Andraș din Cluj, sau chiar acestuia din urmă.Însemnat pictor muralist și iconar, Simion Sălăgeanu, a fost activ în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea, în zona la care ne referim, pictând icoane la Dretea, Bica sau Păniceni.

 Valoroasa icoană păstrată aici, reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul de tip Hodighitria și aparținând unui meșter transilvănean anonim, are o ramă împodobită cu butoni mari, auriți, fond aurit cu pătrățele, personaje cu nimb decorativ, totul având un stil arhaic. Este posibil să fie rămasă de la vechea biserică înlocuită de actualul edificiu și databilă astfel chiar în secolul  al XVI-lea, în opinia acad. Marius Porumb. Un element ce susține vechimea icoanei sunt tocmai butonii de pe margine, asemeni decorurilor ferecăturilor. La Bica se mai păstrează cruci pictate și cărți liturgice din secolele XVIII și XIX.

Valorosul triptic care a aparţinut bisericii din Bica, realizat în 1563 de acelaşi autor cu al tripticului de la Agârbiciu, se găseşte la Muzeul de Artă din Bucureşti. Acesta ar fi rămas tot de la edificiul mai vechi, înlocuit de actualul monument. Tema principală a tripticului, legată fiind de hramul bisericii, este Înălțarea Domnului. Pictorul este considerat a fi unul itinerant, care a învățat acest meșteșug în centrele din nordul Moldovei, după cum arată unele detalii stilistice.

Starea de conservare. Edificiul a fost supus unor lucrări de restaurare la mijlocul anilor ʹ90, astfel că în prezent se prezintă în condiţii bune: s-a schimbat  șindrila, la vest, monumentul a fost înălţat pe o bază de piatră și s-a intervenit la structura de lemn. În anii următori s-a restaurat pictura în pronaos și altar. Pictura se prezintă în general în condiţii  bune, fiind deteriorată doar în partea de nord a bolții naosului.

Părintele Ionuț Sdrăbău, parohul bisericii din Mănăstireni, a cărei filie este Bica, oficiază slujbă o dată la trei săptămâni pentru cele aproximativ 50 de familii rămase în sat.

Bibliografie:

1.Ana Dumitran, „Siladi Șimon, ucenicul Jupânului Andraș din Cluj. Parcurs retrospectiv în căutarea unui maestru” în Apulum, seria Historia et Patrimonium, vol.L, 2013, pg. 272

2.Marius Porumb, „Vechi icoane românești din Transilvania” în Revista Muzeelor și Monumentelor, 1977, nr.1, pg.53

3.Marius Porumb, Dicționar de pictură veche românească din Transilvania, Editura Academiei Române, București, 1998, pg 39