În patrimoniul județului Cluj se regăsesc aproape 80 de biserici vechi de lemn, unele din secolul al XVII-lea incluse pe Lista Monumentelor Istorice. Mai mult de 30 de astfel de lăcașuri de cult păstrează pictura murală originală. Altele sunt valoroase prin frumusețea proporțiilor și a detaliilor de arhitectură. Există și câteva ansambluri de pictură parietală, de mare valoare plastică, bine păstrate.
O parte dintre aceste biserici vechi de lemn se află în proprietatea unor muzee și mănăstiri, altele aparțin unor sate care au înțeles valoarea lor și le-au restaurat, continuând să reprezinte o nestemată a comunității. Unele, însă, nu s-au bucurat de aceeași soartă și au intrat într-un con de umbră, ajungând uneori în ruină.
„Important este se ne bucurăm de ele, în ansamblul lor, și să încercăm, pe cât posibil, să găsim metode și resurse pentru a le conserva și restaura. Dacă acum o sută de ani numărul lor era dublu la nivelul județului Cluj, se poate ca peste 30-40 de ani unele dintre ele să piară, o dată la aproape 10 ani o biserică de lemn arde într-un incendiu sau este vândută, transferată, deci e un patrimoniu de care trebuie să avem grijă, chiar dacă numeric putem spune că stăm destul de bine”, afirmă Consuela Bendea, consultant artistic în arhitectură și artă tradițională la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
Toate aceste biserici sunt, în majoritatea cazurilor, amplasate în cimitirul satului, administrate de parohii și pot fi vizitate apelând la preotul locului. Le descoperim aici, la radio Renașterea, pas cu cu pas, în decursul a mai multor întâlniri, alături de Consuela Bendea.
„Aceste biserici sunt un adevărat tezaur și dacă nu suntem atenți, încet, încet dispare,” adaugă specialistul clujean.
Rubrică realizată în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Cluj.
FOTO: Biserica din Aghireș Fabrici, jud. Cluj/ ARHIVA CJCPCT Cluj
