De Bobotează, în satele din Transilvania, s-au păstrat o serie de practici și obiceiuri. Unii oameni se spală în apa din râu în această zi pentru a fi feriți tot anul de primejdii și de boli. În unele sate fetele încercau în ajunul Bobotezei să afle cu cine se vor mărita.
Ca să-și viseze ursitul, fetele ajunau
În localitatea maramureșeană Cornești, fetele nu mâncau toată ziua. Își făceau un colac împletit, în care adăugau multă sare. La miezul nopții puneau colacul într-o traistă împreună cu o cruce, o pereche de pantaloni bărbătești și o sticlă. Cu toate acestea se mergea la cel mai apropiat râu. Dacă fata dorea să se mărite în acel an, băga toată crucea în apă iar dacă nu, doar pe jumătate. Lua apoi apă în sticlă, se întorcea acasă și se așeza pe tăietorul de lemne. Aici așeza colacul pe vârful capului și-l rupea în două bucăți.O parte o mânca, după care bea jumătate din apa luată din râu. Cealaltă jumătate de colac și apa rămasă, împreună cu crucea, erau așezate sub perină ca peste noapte să-și viseze ursitul.
„Pețitori” pentru cei necăsătoriți
În zona Codrului, în apropierea casei celor necăsătoriți, oamenii din sat puneau în dimineața zilei de Bobotează pețitori, adică niște măști confecționate din paie și cârpe. Acestea erau așezate în zone greu accesibile, pe vârful casei sau al șurii, pe cumpăna fântânii sau într-un pom înalt. De multe ori cel vizat nu putea scăpa de pețitor sau pețitoare nici după o săptămână, până nu mergea în pădure să taie o rudă lungă cu care să-l dea jos. Uneori fetele plăteau feciorilor câte un litru de horincă să le scape de rușine și să coboare păpușa de cârpe.
Despre alte obiceiuri practicate în satele din Transilvania de Bobotează aflăm în cadrul emisiunii Amintiri din vatra satului.
