În tradițiile populare românești, sărbătoarea de Buna Vestire sau Blagoveștenia, așa cum i se spune popular acestei sărbători, era considerată în vechime aproape la fel de importantă ca Nașterea Domnului. Mai era denumită și „Ziua dezlegării primăverii”, deoarece de acum înmuguresc pomii, încolțește iarba, se întorc rândunelele, iar cucul începe să cânte.
În toate satele din Transilvania era îndătinat ca în zorii zilei să se afume „cu pozdării” de cânepă și cu tămâie toată gospodăria, dar și livezile, pentru a fi alungate toate bolile și toate relele. De asemenea, la vederea primelor rândunele, fetele își spălau obrazul cu „apă de omăt” sau cu lapte, pentru a fi frumoase „la trup și la cuget”.
La purificarea cu apă și foc se adăuga și zgomotul ce era produs de scuturarea tălăngilor și a lanțurilor, imitând tunetul și alungând tot ce era rău. O relatare despre un astfel de obicei se păstrează în Arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, spune Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat în anul 2006 de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
„Pe Valea Arieșului, la Buna Vestire, băiatul ori junele ia lanțul de la car, îl trage după el și astfel înconjoară casa de trei ori, spunând: «Fugiți șerpi, fugiți broaște, că vă ajung blagodatele și vă rupe spatele»”(informație transmisă în anul 1927 de preotul Grigoriu Crăciunaș din satul Buru, jud. Cluj).
Această zi mai era numită și „Ziua Cucului”. Cei care-l auzeau cântând pentru prima dată, se bucurau ca de o „bunăvestire” a norocului, a prosperității și a sănătății, pentru tot anul, după cum aflăm de la etnologul clujean Aurel Bodiu.
„Despre venirea cucului, există în popor atâtea obiceiuri, tradiții, cântece, legende și balade, încât e foarte greu să faci o statistică a producțiilor folclorice în legătură cu această pasăre. Poporul și-a legat viața de cuc, deoarece este o pasăre oracol, vine într-un anumit anotimp și pleacă la un alt timp. De ce e oracol? Pentru că se spune că odată cu cântatul cucului se începe și aratul. Nu se iese la câmp până nu cântă cucul, se spune în popor, mai ales în Transilvania, și este adevărat, pentru că atunci se încălzește pământul, atunci poate fi sămânța pusă în pământ și atunci ea va rodi. Astfel că, de la Buna Vestire se începe aratul. Tot acum se spune că trebuie să ai bani în buzunar, atunci auzi cucul cântând pentru prima dată, ca să fii bogat tot anul. Totodată, să fii curat, spălat pe față înainte să cânte cucul. Și fetele întrebau cucul dacă se vor mărita în anul acela. Se amestecă, oarecum, viața cucului cu cea a omului. Undeva, un destin unește cucul cu omul”.
Astfel, sărbătoarea de Buna Vestire nu doar că marchează începutul primăverii în tradițiile românești, dar este și o zi încărcată de simboluri și practici menite să protejeze și să aducă belșug în casele oamenilor. Prin obiceiurile de curățare a gospodăriilor și prin gesturile de purificare, oamenii din mediul rural își exprimau dorința de a alunga răul și de a se pregăti pentru un an bun.
FOTO: Bunavestire, scenă din pictura murală a bisericii de lemn din Aghireșu, jud. Cluj, monument istoric ridicat în 1780.Ansamblul de pictură datează de la finalul secolului al XVIII-lea și este atribuit de unii cercetători pictorului preot Broina Urs /Arhiva CJCPCT Cluj
