Preafericitul Părinte Patriarh Daniel:
„Când omul se roagă înseamnă că este liber. Când nu se mai roagă înseamnă că ceva îl ține sub o stăpânire nevăzută. De aceea se spune: „Doamne, la Tine am scăpat, învață-mă să fac voia Ta.” Numai când iubește pe Dumnezeu și pe semeni, omul este cu adevărat liber. Când urăște pe semeni și când uită pe Dumnezeu este înrobit, este limitat, este înrobit într-o stare de egoism, de singurătate. De aceea, o mulțime de oameni care nu se mai roagă, suportă cu greu suferința, suportă cu greu boala și mulți dintre ei, din deznădejde, se sinucid. Sunt studii științifice care arată că omul credincios trece mai ușor prin greutățile vieții decât cel necredincios.”
