Această lungă secțiune este o introducere la colecția de ziceri concise din restul capitolelor cărții în sine. Scopul secțiunii este să stimuleze apetitul cititorilor de a-și apleca inima spre rostirile înțelepte ale părinților (“Fiul meu…”).
Pericopa de față subliniază valoarea înțelepciunii în prevenirea dezastrului (1, 10-33). Presiunea anturajului poate fi puternică, mai ales pentru cei tineri. De aceea ei trebuie să evite prietenia cu oamenii păcătoși și să le refuze categoric invitațiile la imoralitate. Aceștia nelegiuiți sunt gata să ucidă pentru facilitarea raptului, în lăcomia lor pentru dobândirea bunurilor materiale îl îndeamnă pe cel nevinovat să-i însoțească, promițând împărțirea prăzii (vv. 13-14).
Solomon își îndeamnă categoric fiul: să nu te însoțești cu asemenea progenituri; să nu pornești la drum cu aceștia; să nu verși sânge nevinovat îndemnat de gangsterii vremii (15-19). Sfatul părintesc este cât se poate de logic: Ei întind curse altora, dar de fapt își întind loruși curse (Pilde 26, 27 sau 28, 10). Efectul de bumerang nu poate fi eludat (hoții fură și omoară, însă calea aceasta va duce la pierzarea lor proprie). Cu alte cuvinte, nu merită să faci astfel de fapte rușinoase.