Abundența pronumelor personale (eu, mine, meu, mă), prezente în această pericopă de aproximativ 10 versete, mută atenția de pe răsplata înțelepciunii pe fenomenul sapiențial însuși. Înțelepciunea îi face capabili pe oameni să aibă izbândă și putere, asemenea unui soldat în plină campanie de luptă. Împărații, care cârmuiesc destinele supușilor lor, își exercită dreptul divin de căpetenii în baza priceperii native, care izvorăște de la Dumnezeu.
În versetele 11-12 se punctează nevoia disciplinării noastre prin intermediul Cuvântului, Yahweh trebuie să ne mustre pentru a ne ralia voii Sale. Însă cei care prețuiesc Cuvântul Înțelepciunii au parte de binecuvântări însutite. În versetele 21-26, Solomon enumeră binecuvântările de care au parte credincioșii care se lasă călăuziți de șoaptele Înțelepciunii, firea omenească având trebuință de stăpânirea Cuvântului (Romani 12, 1-2).
