Dintre toți asceții veacului tău, tu ai fost părintele tuturor,
părintele maximalismului ascetic.
Te-ai topit trupește, plângând și suspinând necontenit
pentru orice suflet neajutorat.
Ai privegheat noapte de noapte,
iar fiecare zi a fost un martiriu.
De fiecare dată când moartea te pândea,
erai fericit că pleci în Împărăția lui Dumnezeu.
Era o ușurare, căci trupul îți devenise o bucată de carne tocată din pricina asprelor nevoințe.
Unii te-au considerat înșelat,
pentru că nu făceai pogorăminte față de tine însuți.
Ba mai mult, îți desconsiderau lucrarea duhovnicească,
în timp ce tu aveai mintea coborâtă în inimă șase ore pe zi.
Sunt convins că n-aș fi rezistat
nici măcar o săptămână tipicului tău.
La fel de convins sunt că m-ai fi trimis în lume
și m-ai fi povățuit prin scrisori.
Orice ispite m-ar fi încercat, cu tine ca povățuitor tainic, aș fi mișcat harul.
Ai spus în repetate rânduri că inima se aprinde de iubire dumnezeiască atunci când rămâne alipită de un părinte duhovnicesc blând și smerit cu inima.
Tu erai acela care se ruga cu suspine pentru fiecare cădere a ucenicului.
De aceea și vrăjmașul s-a ridicat împotriva ta și striga: „Omorâți-l!”
Stârneai războaie.
Biciuiai diavolul fără milă, cu rugăciunea,
până acolo încât demonii strigau:
„Ne-a ars! Ne-a ars!”
Gheronda, mai ții minte când ai cedat chilia ta acelui om care se trezea bătut de demoni?
Demonii au crezut că tu erai,
iar acela, înfricoșat, n-a mai dormit și a trebuit să-l cobori la altă chilie din schit.
L-ai mângâiat părintește și te-ai rugat toată noaptea,
nu numai pentru el, ci pentru întreaga lume.
Stăteai în bezna chiliei și strigai:
„Ori mântuiește-i pe robii Tăi aceștia, ori șterge-mă și pe mine din cartea Raiului.”
De atunci și până astăzi, mii de oameni s-au întors la Hristos prin ucenicii tăi,
care au dat mărturie despre bărbăția duhovnicească
și despre mucenicia ta.
Eu, cel care nu te-am cunoscut decât prin mărturiile lăsate în cărți,
port în inimă nădejdea că mi-ai fi grăit și mie, măcar o dată,
aceleași cuvinte pe care le-ai așternut cu dragoste pentru alții:
„Fiul Meu iubit, zboară către Mine. Iată, îți deschid brațele Mele părintești, pline de milă și iubire. Vino, fiule, la masa Mea și Eu te voi hrăni cu pâinea vieții.”
