Cazania diaconului Coresi – calea introducerii limbii române în cultul religios

de | iun. 30, 2020 | Documentare

În urmă cu 439 de ani, tipar la 28 iunie 1581, la Braşov, ieșea de sub tipar ultima dar și cea mai de seamă carte a diaconului Coresi, volum de referință a tipăriturilor românești. Este vorba despre Cazania sau Evanghelia cu învăţătură în limba română. Acesta cuprindea tâlcuirea Evangheliilor din toate duminicile și sărbătorile de peste an. Dacă cea dintâi Cazanie tipărită de Coresi în 1564 – care nu s-a mai păstrat până în zilele noastre – avea unele influențe protestante, Evanghelia cu învățătură din 1581 este o carte pur ortodoxă.

Cartea este o traducere după un text slavon a omiliilor grecești scrise de Patriarhul Ecumenic Ioan Calecas. Tipărirea cărţii s-a făcut cu cheltuiala judelui Brașovului, Lucas Hirscher, care arăta în prefață că a găsit versiunea slavonă la mitropolitul Serafim al Ungrovlahiei. Primind cartea, s-a sfătuit cu mitropolitul Ghenadie al Transilvaniei și cu mulți preoți ortodocși transilvăneni, care simțeau nevoia unei astfel de tipărituri. Cu acordul mitropolitului Serafim, diaconul Coresi a tradus-o în românește împreună cu cei doi protopopi ai bisericii „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului, Iane și Mihai. Alături de exemplarul de la Academia Română, un alt exemplar se mai găseşte în Şcheii Braşovului. Acesta din urmă a fost folosit de Sextil Puşcariu şi Alexe Procopovici pentru realizarea unei ediţii critice, după cum aflăm din volumul dedicat Diaconului Coresi, scris de preotul Vasile Olteanu şi apărut în 2019 la Editura Basilica.

Evanghelia cu învățătură sau Cazania este unul dintre cele mai frumoase exemplare realizate de Coresi. Volumul este legat în lemn şi îmbrăcat în piele ornamentală. Prima filă conţine gravura cu stema judelui braşovean, Lukas Hirscher. Gravura este inspirată de cea din Cazania de la Zabludov din 1569, a primului tipograf rus, Ivan Feodorov. Ultima filă a cărţii reproduce coroana Braşovului, prezentă pe majoritatea cărţilor coresiene tipărite la Braşov. Cartea a fost bine primită în epoca vremii şi  a cunoscut câteva reeditări în mediul ortodox. A fost retipărită în anul 1641 de Popa Dobre, la Bălgrad (Alba Iulia), ediţie reprodusă cu fidelitate, atât în privinţa limbii, cât şi din punct de vedere estetic.

Coresi a deprins meșteșugul tiparului în atelierul lui Dimitrie Liubavici, care lucra pentru Mitropolia Ungrovlahiei. La vremea aceea, munca de tipar consta în xilogravură și necesita eforturi deosebite, deoarece șablonul fiecărei pagini trebuia sculptat în lemn. Pentru aceasta, diaconul Coresi era ajutat de 10 – 20 de ucenici, numele lor fiind menționat în prefața fiecărei cărți. O replică modernă a tipografiei diaconului Coresi este expusă astăzi la Muzeul „Prima școală românească” din Brașov.

Diaconul Coresi a rămas în memoria colectivă drept editorul primelor cărți tipărite în limba română, respectiv un traducător de seamă. Despre acest meșter tipograf nu se cunosc foarte multe detalii biografice, însă este recunoscut faptul că a editat aproximativ 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și distribuite în toate regiunile românești. Printre cărţile tipărite de Coresi amintim Tetraevanghelul românesc din 1561, Psaltirea şi Liturghierul din 1570 şi Psaltirea slavo-română din 1577. Opera sa a avut o importantă contribuție la unitatea lingvistică a poporului român, dar și la apariția limbii române literare.  



Sursa foto: tiparituriromanesti.wordpress.com

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/andreea-paglesan/" target="_self">Andreea Pâgleșan</a>

Andreea Pâgleșan

A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. De asemenea, a urmat studiile masterale în Producție media ale aceleiași unități de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea din 2008. Din 2011 până în 2018 a fost prezentator de știri. A debutat ca reporter de teren. Timp de 5 ani a realizat emisiunea Pururi Tânăr, dedicată elevilor. Totodată a realizat si emisiunea de reportaje Oameni și locuri.

Ultimele articole

Autoritatea tatălui și libertatea fiilor

Autoritatea tatălui și libertatea fiilor

Autoritatea și libertatea mereu s-au aflat în relații destul de dificile, dacă nu chiar în opoziție clară. Argumentări filosofice, sociologice sau de natură psiho-pedagogică au încercat să rezolve raportul dintre cele două, respectându-le locul și importanța specifică...

Arhiepiscopul Justinian Chira

Arhiepiscopul Justinian Chira

Vă propun să descoperim chipul unui alt ierarh aparte, al cărui nume se leagă atât de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, cât și de Episcopia Maramureșului și Sătmarului: Înaltpreasfințitul Justinian Chira. S-a născut la data de 28 mai...

Arhiepiscopul Justinian Chira

Mitropolitul Bartolomeu Anania

Cel despre care vreau să vă vorbesc astăzi, a avut o viață bogată în evenimente și a fost protagonistul unor momente despre care am putea vorbi săptămâni în șir, fără oprire. Ba mai mult, s-a bucurat, atât în decursul vieții, cât și după plecarea din această lume, de...

Mai multe din Documentare
Ziua drapelului naţional al României

Ziua drapelului naţional al României

Drapelul României este un tricolor albastru, galben și roşu, având culorile dispuse în benzi verticale, de dimensiuni egale. Forma drapelului pe care îl cunoaștem noi astăzi este de dată aproximativ recentă, el datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea....

Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie

Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie

Într-o zonă liniștită, la 50 km de Cluj-Napoca, pe dealurile Soporului, lângă o frumoasă pădure de pin, se află situată Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie. Așezământul pe care îl vedem azi amintește de o mai veche vatră monahală din zonă, cea de la...

Importanța Tratatului de la Trianon

Importanța Tratatului de la Trianon

Pentru români, Tratatul de la Trianon nu are cum să fie considerat drept înfăptuitor al unirii Transilvaniei cu România, din moment ce acest document a oficializat doar, în plan internațional, o realitate mai veche. Unirea provinciilor românești, inclusiv a...

Mănăstirea Voroneț – patrimoniu cultural național și european

Mănăstirea Voroneț – patrimoniu cultural național și european

Mănăstirea Voroneț, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost ctitorită în anul 1488 de Voievodul Ștefan cel Mare, devenit sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Construcția lăcașului de cult a început  pe 26 mai 1488, cu 532 de ani în urmă, și a fost ridicat...