Maria Cella Delavrancea (15 decembrie 1887 – 9 august 1991)

de | aug. 9, 2022 | Personalitatea zilei, Documentare

Cella Delavrancea a fost singurul artist român care a asistat la aniversarea propriului centenar. În cei 104 ai săi, a fost înconjurată de personalități precum Brâncuși și George Enescu. A fost prietenă apropiată cu Regina Maria și Ion Luca Caragiale.A trăit secolul cel mai tumultos din istoria omenirii de până acum. A ajuns să vadă cu ochii ei ambele Războaie Mondiale, instalarea regimului comunist și alte evenimente definitorii ale secolului XX.

Maria Cella Delavrancea a fost fiica cea mare a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea. A urmat studii de pian, la început în familie, apoi la Conservatorul din București, urmate de un stagiu de perfecționare la Paris. Talentul său în muzică era neîntrecut. Ion Luca Caragiale a scris despre ea în ziarul Universul că  este „Un copil minune, care domesticește un monstru sălbatic: Arta.

Datorită talentului său artistic  ține concerte în Europa de multe ori în duet cu George Enescu.

Muzica nu a fost singurul ei talent. Merită să ne aplecăm și asupra capacităților ei literare și intelectuale. Cella citea de mică şi ajunsese să vorbească franceză şi germană fluent.  Era licenţiată în filosofie şi matematică. A publicat de-a lungul vieții mai multe volume de nuvele și cronici.  A avut de la cine să învețe cele mai alese calități, deoarece casa familiei Delavrancea era un loc de adunare al intelectualității. Aici  veneau avocați,oameni politici și mulți artiști, printre care putem aminti pe pictorul Nicolae Grigorescu.

Caragiale a fost un apropiat al familiei Delavrancea. Când venea în vizită o punea mereu pe Cella să repete ce cânta. Îi plăcea enorm să o asculte. În ultimii ani ai vieții, la rugămintea tatălui ei, a chemat-o să stea împreună cu soția la casa din Berlin. Fata susținea turnee prin Germania, iar Nenea Iancu, cum îi spunea, avea grijă să nu i se întâmple ceva.

După Război, în 1919 a susținut un concert la o catedrală din Franța, care avea acoperișul bombardat în urma conflagraților. Tot în această perioadă îl întâlnește pe George Enescu.

În anul 1950 își începe cariera didactică. A predat la Liceul de muzică din București, Apoi, patru ani mai târziu, în 1954  predă pian la Conservator. A fost nevoită să renunțe la catedră din cauza regimului comunist.

În decembrie 1977, Cella Delavrancea a fost sărbătorită de Uniunea Scriitorilor cu prilejul împlinirii onorabilei vârste de 90 ani. Și-a păstrat carisma și voia bună și a lansat o invitaţie care a stârnit râsetele publicului: A spus că toți cei prezenți sunt invitați peste zece ani când va împlini vârsta de 100 de ani.

În anul 1987 Televiziunea Română a organizat un eveniment  în cinstea centenarului pianistei.La Sala Radio din Bucureşti, cu un public numeros, încă mai avea voiciunea ei specifică. Și-a bucurat auditoriul la fel cum a făcut-o timp de un secol prin cântecele ei.

Ea mărturisește că secretul longevității sale se datorează faptului că a fost ferită de trei calamități: gelozia, invidia şi orgoliul, bolile care, spune ea, distrug fiinţa umană.

Pe data de 9 august 1991, la vârsta de 104 ani, pleacă din această lume. A avut o viață distinsă, fiind înconjurată de unele din cele mai emblematice personalități române. A supraviețuit schimbarea de regim, două Războaie Mondiale, contribuind umanității prin creațiile sale literare și mai ales muzicale.

AUTOR: Laurențiu Lucaci

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Maria Cella Delavrancea (15 decembrie 1887 - 9 august 1991)
Maria Cella Delavrancea (15 decembrie 1887 - 9 august 1991)
/

Ultimele articole

Cuviosul Efrem Katunakiotul și teologia pustiei

Cuviosul Efrem Katunakiotul și teologia pustiei

Monahismul athonit a însemnat mereu un reper de viață duhovnicească pentru lumea ortodoxă, în pofida perioadelor de impas pe care le-a traversat de-a lungul timpului. El a cucerit prin istoria lui milenară, prin tezaurul de artă bisericească de inspirație bizantină,...

Poeta și prozatoarea Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967)

Poeta și prozatoarea Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967)

Otilia Cazimir, pe numele ei adevărat Alexandrina Gavrilescu, a văzut lumina zilei în 12 februarie 1894 în județul Neamț, fiind al cincilea copil al soților Ecaterina și Gheorghe Gavrilescu. Copilăria și-o petrece în satul natal Cotu Vameș, urmând ca în anul 1898 să...

Feodor Dostoievski (30 octombrie 1821 – 9 februarie 1881)

Feodor Dostoievski (30 octombrie 1821 – 9 februarie 1881)

Opera marelui scriitor rus Feodor Dostoievski a avut un impact profund asupra mai multor domenii de interes printre care se regăsesc: literatura, psihologia, filosofia și chiar teologia secolului al XX-lea. Dostoievski provine dintr-o familie cu rădăcini...

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

De-a lungul ultimului mileniu, comunitatea săsească a Sebeşului a fost cea care a modelat destinele acestuia şi care, prin modul de organizare, tipul de mentalitate, disciplina, rigoarea şi seriozitatea specifică popoarelor germanice i-a conturat imaginea de burg...

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

A trecut la cele veșnice în 1936, 3 februarie, după ce Clujul a fost revoluționat de către el prin hărnicie, prin dragoste de neamul românesc, prin bucuria de a sfinți biserici și catedrale, de a înființa reviste și școli, dintre care Academia Teologică este cea mai...

Andrei Rubliov, pictorul sfânt

Andrei Rubliov, pictorul sfânt

Cuviosul Andrei Rubliov, cunoscutul iconar al Rusiei, este personalitatea zilei de 29 ianuarie. Andrei Rubliov s-a născut în cea de-a doua jumătate a secolului XIV în cnezatul Moscovei,  fiind de mic atras de tainele vieții monahale. Din nefericire, despre viața...