Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022)

de | sept. 1, 2022 | Documentare, Aniversări și comemorări

Înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului în anul 1921 a adus cu sine necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a eparhiei prin descentralizare și fondarea unor protopopiate, parohii și filii noi care să corespundă realităților și necesităților pastorale, să impulsioneze și să coaguleze mai bine viața bisericească la nivel local și regional. Astfel, consistoriul eparhial, prin decizia nr. 703 din martie 1922, a propus înființarea a trei protopopiate noi: Aiud, Luduș și Huedin, încredințându-i preotului Aurel Munteanu, paroh în Sebeșul Mare, azi Valea Drăganului, și asesor consistorial, misiunea de a întocmi „un plan de arondare a tractului Huedin”. Preotul a înaintat consistoriului clujean două proiecte, unul cu 22 parohii, celălalt cu 20 parohii, diferența fiind reprezentată de parohiile montane Mărișel și Măguri. În ședința consistoriului din 1 aprilie 1922 s-a aprobat a doua variantă a planului de arondare, fără cele două parohii montane, planul fiind înaintat spre aprobare sinodului eparhial (adunării eparhiale)[1]. Propunerea a fost acceptată în ședința sinodului eparhial întrunit la Cluj, între 10/23-11/24 aprilie 1922, fiind ratificată prin „concluzul nr. 67”, din cuprinsul căruia reiese că episcopul Nicolae Ivan și consilierii eparhiali proiectaseră de fapt înființarea a șase protopopiate noi, prin rearondarea celor 12 existente, dar, din „lipsa de mijloace” financiare, înființarea protopopiatelor Zlatna, Baia Mare și Deva a fost amânată, protopresbiteratele Aiud, Huedin și Luduș urmând a fi „inactivate” la 1 septembrie 1922, zi în care își vor începe oficial activitatea[2]. Episcopul Nicolae Ivan a motivat „necesitatea inexorabilă” a „descentralizării” și reorganizării administrative-bisericești din dorința dinamizării vieții pastorale, extensia teritorială a protopopiatelor fiind prea vastă, iar distanțele între centrele protopopești și parohii prea mari, de unde decurgeau o serie de disfuncționalități cu repercusiuni grave asupra vieții Bisericii: „protopopi cu cerc de activitate cu extensiuni de peste 100 km și cu câte 30-40 parohii, nu pot fi la culmea chemării lor, nu pot veni în contact cu poporul, nu pot da la timp povețele necesare, nu pot controla activitatea subalternilor”, după cum preciza episcopul Ivan în cuvântul de deschidere a Sinodului eparhial din Duminica Tomii anului 1922[3].

Din dezbaterile sinodale se observă că înființarea protopopiatelor noi depindea nu numai de resursele financiare ale eparhiei, ci atât de legislația românească, care condiționa existența și funcționarea unui protopopiat doar dacă era constituit dintr-un număr de minim 20 de parohii, cât și de autonomia bisericească, consfințită de Statutul Organic șagunian, care prevedea dreptul obștilor parohiale de a opta pentru arondarea la un anumit protopopiat, consistoriile și sinoadele eparhiale fiind obligate să țină cont de voința consiliilor parohiale, care trebuiau consultate în chestiunea organizării administrative bisericești și nu li se putea impune unilateral o decizie de sus în jos[4]. La propunerea consistoriului diecezan, sinodul eparhial din 11/24 aprilie 1922 a ratificat propunerea înființării celor trei protopopiate noi și a aprobat organigrama acestora, protopopiatul Huedin urmând a fi constituit din 20 parohii (Bedeciu, Bica, Buteni, Călata, Călățele, Finciu, Dumbrava, Ghestrade – azi Straja, Dângău Mare, Dângău Mic, Giurcuța, Mănășturul Unguresc, Mănășturul Românesc, Nadăș, Păniceni, Rogojel, Sebeșul Mare, Valcăul Unguresc – azi Văleni, Huedin și Dânc) și trei filii (Domoș, Horlacea și Râșca)[5], cuprinzând 17.978 suflete, păstorite de 17 preoți, vacante fiind parohiile Ghestrade, Valcău și Dângău Mic[6]. Cu excepția parohiei Dânc, desprinsă de la Protopopiatul Unguraș (azi Românași, jud. Sălaj), toate celelalte parohii și filii proveneau de la Protopopiatul Cluj, cu sediul la Cluj, condus de protopopul Tuliu Roșescu. Protopopiatul Huedin era de fapt fondat pe rădăcinile și în circumferința istoricului Protopopiat al Clujului de Sus, cu reședința la Călata Mare, existent între a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și toamna anului 1867, când a fost unit cu Protopopiatul Clujului de Jos, în urma morții protopopului Gavril Moldovan[7].

În ședința din 21 iunie/4 iulie 1922, prin actul Nr. 2144/1922, Consiliul eparhial clujean l-a numit pe preotul Aurel Munteanu administrator protopopesc al noului Protopopiat Huedin, care urma să-și înceapă activitatea la 1 septembrie 1922[8], invitându-l „ca până la data de 1 septembrie a.c. să preluați de la cele două oficii protopresbiterale de mai sus [Cluj și Unguraș, n.n.], pe lângă procese verbale în trei exemplare, toate actele referitoare la parohiile cari vor forma tractul Huedin”. Totodată, consiliul eparhial îl însărcina pe noul administrator protopopesc să purceadă în organizarea tractului prin arondarea organismelor sale constitutive, administrative și executive în conformitate cu Statutul Organic (în vigoare până în 1925): cercurile electorale parohiale, sinodul, scaunul de judecată și comitetul protopresbiterial, epitropia protopopească și reprezentanții protopopiatului în sinodul eparhial[9]. În lunile iulie, august și septembrie, părintele Aurel Munteanu s-a achitat de aceste sarcini, după cum o dovedește corespondența sa și rapoartele trimise centrului eparhial clujean, astfel încât primul sinod protopresbiterial, la care au participat 9 mireni și 5 clerici, s-a întrunit pentru prima oară la Huedin, în data de 30 august/12 septembrie 1922, din acest moment începând de facto activitatea protopopiatului. În urma constituirii legale a organismelor protopopești și a recunoașterii noului protopopiat de către Ministerul Cultelor și Artelor, în 3 septembrie 1922, consistoriul diecezan a dispus, în 4 octombrie 1922, declanșarea procedurilor statutare în vederea alegerii protopopului. Astfel, la 28 octombrie 1922, Aurel Munteanu a trimis la Cluj actul de deschidere a concursului „pentru ocuparea postului de protopresbiter al tractului Huedin”, anunțul fiind publicat în paginile „Telegrafului Român” din 4/17 noiembrie 1922[10]. În cursul lunii decembrie s-au ales membrii sinodului electoral (48, 16 preoți și 32 mireni), iar în 16 ianuarie 1923, consistoriul diecezan l-a desemnat pe protopopul profesor universitar Ioan Lupaș ca delegat oficial pentru săvârșirea actului „alegerii de protopop în nou înființatul protopopiat al Huedinului” în conformitate cu „Regulamentul pentru procedura la alegerea de protopresbiter” din 1881. În 18/31 ianuarie 1923, Ioan Lupaș a publicat anunțul de convocare a „sinodului protopopesc electoral al tractului Huedin” pentru ziua de marți 7/20 februarie 1923 în capela parohiei Huedin, aflată în școala civilă din oraș[11]. Cei doi concurenți înscriși pentru ocuparea postului de protopop au fost Alexandru Golea, paroh în Huedin, în vârstă de 39 ani, și Aurel Munteanu, paroh în Sebeșul Mare, în vârstă de 40 ani. Sinodul electoral s-a deschis în dimineața zilei de 7/20 februarie 1923, la orele 08.00, cu săvârșirea Sfintei Liturghii și predica delegatului consistorial clujean, după care a urmat constituirea biroului electoral, verificarea mandatelor celor 37 membri sinodali prezenți, alegerea celor trei membri ai comisiei electorale (pr. Iosif Stănescu, Gavriil Pipoș și Dr. Vasile Pașca), desfășurarea scrutinului prin vot secret, numărarea voturilor, constatarea rezultatului alegerii, întocmirea și verificarea procesului verbal și închiderea sinodului. Procesul verbal și buletinele de vot au fost trimise în plicuri sigilate la centrul eparhial de la Cluj, păstrându-se în arhiva arhiepiscopiei. Din cele 37 de voturi, 31 i-au fost acordate lui Aurel Munteanu, 3 lui Alexandru Golea și 3 au fost înregistrate ca „bile albe”[12].

Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022)

Numărul mare de voturi primite de preotul Aurel Munteanu dezvăluie încrederea și vizibilitatea de care acesta se bucura în ochii preoților și credincioșilor din zona Huedinului. Rezultatul alegerilor a fost confirmat de consistoriul diecezan în ședința din 7/20 martie 1923, Aurel Munteanu fiind hirotesit protopop de episcopul Nicolae Ivan în biserica Sfânta Treime din Cluj, în data de 15 aprilie 1923, moment în care acesta a semnat următoarea declarație: „Mă supun, cu umilință dispozițiunilor grațioase ale Prea Sfințitului meu stăpân și promit cu graiu viu și în scris că cu darul lui Dumnezeu mă voiu sârgui și de acum înainte a satisface datorințele mele bisericești cu exactitate și devotament, conformându-mă celor auzite acum din graiul arhipăstoresc al Prea Sfinției Voastre, precum și altor sfaturi, îndrumări și mandate ale superiorității mele bisericești. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. În aceeași zi, episcopul Nicolae Ivan a emis o circulară către „onoratul cler și popor dreptcredincios din tractul protopopesc al Huedinului” vestind numirea preotului Aurel Munteanu din Sebeșul Mare în demnitatea de protopop și invitându-i pe toți „ca în toate afacerile oficiale către același protopop să vă adresați, dând ascultare cuvintelor și povețelor lui, cari vor fi numai spre binele și întărirea credincioșilor noștri”, încredințându-i că acesta a „făcut promisiune solemnă că va fi un model al virtuților creștinești, iubitor de popor și de dreptate și va sluji biserica și patria iubită cu devotament și abnegație până la ultima lui suflare”[13]. Într-adevăr, părintele Aurel Munteanu a slujit „biserica și patria cu devotament și abnegație” în toți cei 18 ani ai mandatului său protopopesc. Activitatea sa deosebit de rodnică s-a manifestat pe planuri multiple, putând fi structurată pe patru linii majore: bisericesc-spiritual, cultural-național, social-politic și economic. Realizările sale cele mai importante sunt „Catedrala moților” din Huedin, sfințită în 14 octombrie 1934, și întăbularea (1937) pe seama protopopiatului Huedin a terenului de 6.865 mp și a clădirilor de pe suprafața acestuia, unde au funcționat oficiul parohial și protopopesc Huedin până în 1994. Pe acest teren s-a zidit actualul sediu al protopopiatului Huedin, cantina și anexele, toate străjuite de statuia protopopului martir Aurel Munteanu, cel ce s-a confundat cu instituția protopopească și ca lider național-spiritual al românilor din zona Huedinului a suferit o moarte martirică în data de 10 septembrie 1940[14].

În perioada Diktatului de la Viena (1940-1944), parohiile (Aghireș, Bedeciu, Căpușul Mare, Căpușul Mic, Ciucea, Cubleș, Dânc, Domoș, Dumbrava, Huedin, Nadășu, Păniceni, Tic, Valea Drăganului și Negreni) aflate în teritoriul cedat Ungariei au format în continuare Protopopiatul Huedin, condus de administratorul protopopescu Petru Pop (1940-1945) din Valea Drăganului, iar celelalte parohii (Bălcești, Bica, Buteni, Călata, Călățele, Lăpuștești, Mănăstireni, Mănășturul Român, Poiana-Horia, Râșca, Rogojel, Scrind-Frăsinet, Văleni și Dângău) rămase pe teritoriul României au constituit Protopopiatul Cluj-Huedin, condus de administratorul protopopesc Teodor Tiboca din Călățele și aflat în jurisdicția Vicariatului Ortodox Român de la Alba Iulia[15]. Protopopiatul a fost reunificat în aprilie 1945, iar în 19 septembrie 1945, sinodul electoral l-a ales în funcția de protopop pe preotul Petru Pop din Valea Drăganului, acesta obținând 27 voturi, celelalte 13 voturi fiind adjudecate de preotul Teodor Tiboca din Călățele[16]. Consiliul eparhial a sancționat alegerea și l-a numit pe Petru Pop în demnitatea de protopop al Huedinului, acesta fiind „hirotesit întru protoiereu” de episcopul Nicolae Colan în data de 25 noiembrie 1945[17]. La sfârșitul anului 1946, Protopopiatul Huedin era constituit din 34 parohii, 5 filii și 22.207 suflete[18], iar la finalul anului 1949, după contopirea cu parohiile greco-catolice din protopopiatul unit al Morlăcii, trecute în toamna anului 1948 la Biserica Ortodoxă, Protopopiatul Huedin era format din 37 parohii, 26 filii, 11.683 familii și 45.646 credincioși, păstoriți de 37 preoți[19]. Părintele Petru Pop (1905-1981) a fost cel mai longeviv protopop al Huedinului, conducând instituția vreme de 28 ani, din care primii cinci ca administrator (1940-1945), încheindu-și slujirea în 28 februarie 1968, când, în urma reorganizării administrativ-teritoriale a Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului, Protopopiatul Huedin a fost desființat, parohiile fiind rearondate la protopopiatele Cluj și Zalău din județul Sălaj, aflat în jurisdicția Episcopiei Oradiei[20].

La începutul anului 1976, centrul eparhial a decis reînființarea protopopiatelor Huedin, cu 49 parohii și 35 filii, în județul Cluj și Lăpuș în județul Maramureș, protopop al Huedinului fiind numit preotul Petru Nicolae (1924-1996) din Valea Drăganului, transferat în ianuarie 1976 la Catedrala moților din Huedin, de unde a condus destinele protopopiatului până în februarie 1990, când s-a pensionat. Acestuia i-a urmat preotul Dorel Pușcaș (1953-2016) din Mănășturul Românesc, ales protopop al Huedinului de preoții din protopopiat și numit în funcție de arhiepiscopul Teofil Herineanu la 1 martie 1990, ocupând această demnitate până în 30 septembrie 2010. Protopopului Dorel Pușcaș îi aparțin două inițiative memorabile, care-l prezintă peste timp drept al doilea ctitor al protopopiatului, și anume: construirea unui sediu protopopesc nou, edificat în anii 1994-1999, și ridicarea, în fața noii clădiri protopopești, a impunătoarei statui a protopopului martir Aurel Munteanu, inaugurată în toamna anului 2000.

Centenarul Protopopiatului Ortodox Român Huedin (1 septembrie 2022)

Între 1 octombrie 2010 și 31 ianuarie 2016 protopopiatul Huedin a fost condus de preotul Ciprian Călin Taloș, născut la 19 august 1976, și transferat la 1 februarie 2016 în parohia Nașterea Domnului din Cluj-Napoca, unde slujește până în ziua de astăzi. Al șaselea protopop al Huedinului este preotul Dan Ionuț Lupuțan, născut la 2 iulie 1989, hirotonit în 22 mai 2011 pe seama parohiei Brăișoru și numit protopop al Protopopiatului Ortodox Român Huedin de către IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei începând cu data de 1 februarie 2016. Actualmente protopopiatul este constituit din 57 parohii, 30 filii, 6 mănăstiri și circa 27.500 credincioși, păstoriți de 57 preoți parohi. La inițiativa protopopului Dan Lupuțan vor fi organizate în toamna anului curent mai multe evenimente religioase și culturale menite să marcheze în mod festiv împlinirea unui secol de la înființarea protopopiatului Huedin. În acest context a fost realizată o placă din andezit de Ilva cuprinzând cu litere de bronz următorul text comemorativ: „S-a dezvelit această placă aniversară cu ocazia centenarului Protopopiatului Ortodox Român Huedin, înființat în data de 1 septembrie 1922, în jurisdicția Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, în timpul păstoririi vrednicului de pomenire Episcop Nicolae Ivan și a Protopopului Martir Aurel Munteanu. Înscrie, Doamne, în cartea vieții pe toți ctitorii și binefăcătorii acestui sfânt așezământ național-bisericesc!”. Montată pe aripa de est a clădirii protopopiatului, aceasta placă aniversară va fi dezvelită în data de 10 septembrie 2022, cu ocazia celebrării Sfintei Liturghii și a parastasului pentru protopopii adormiți de către IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț și PS Episcop vicar Benedict Bistrițeanul, înconjurați de un mare sobor de preoți, diaconi și credincioși ortodocși de la poalele Munților Vlădeasa, ducând mai departe flacăra credinței dreptmăritoare și dragostea de patrie, moștenite de la înaintași.


[1] Prot. A. M., „Istoria protopopiatului ortodox român din Huedin”, în Renașterea, Anul VI, Nr. 20, Cluj, 13 mai 1928, p. 5.

[2] Actele Sinodului ordinar al Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului, ținut la Cluj în anul 1922, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1923, pp. 56-57.

[3] Ibidem, p. 69.

[4] Ibidem, pp. 57-60.

[5] Ibidem, pp. 61-62.

[6] Prot. A. M., Istoria protopopiatului ortodox român din Huedin, p. 6.

[7] Mircea-Gheorghe Abrudan, Ortodoxie și Luteranism în Transilvania între Revoluția pașoptistă și Marea Unire, evoluție istorică și relații confesionale, Editura Andreiana/Presa Universitară Clujeană, Sibiu/Cluj-Napoca, 2015, pp. 491-492.

[8] Prot. A. M., Istoria protopopiatului ortodox român din Huedin, p. 6.

[9] Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, II-21-922, doc. nr. 2144 din 3 iulie 1922.

[10] Telegraful Român, Anul LXX, Nr. 87, Sibiu, 4/17 noemvrie 1922, p. 5.

[11] Telegraful Român, Anul LXXI, Nr. 9, Sibiu, 24 ianuar (6 februar) 1923, p. 4.

[12] Toate doc. despre alegere se păstrează sub aceeași cotă: II-21-922, din 29.III.1923, nr. 1294/999.

[13] Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, II-21-922, doc. 1480/1494 din 1/15 aprilie 1923 (ciornă).

[14] Mircea-Gheorghe Abrudan, Protopopul Aurel Munteanu (1882-1940), martir al poporului român și mucenic al Bisericii Ortodoxe, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020.

[15] Calendarul creștinului de lege răsăriteană pe anul visect 1944, XXII, Editura Episcopiei Ortodoxe Române, Kolozsvár-Cluj, 1944, pp. XIII-XIV; Cosmin Cosmuța, Vicariatul Ortodox Român Alba Iulia 1940-1945, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2014, p. 94.

[16] Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, II-21-922.

[17] Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, II-21-922, doc. 5671/5643 din 16 noiembrie 1945.

[18] Calendarul creștinului de lege răsăriteană pe anul comun 1947, XXV, Editura Episcopiei Ortodoxe Române, Cluj, 1947, pp. XXIII-XXV.

[19] Arhiva Arhiepiscopiei Clujului, V-100-949, Statistica bisericească la 31 decemvrie 1949, Protopopiatul Huedin.

[20] Mircea-Gheorghe Abrudan, „Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului, o istorie sub semnul centenarului (1921-2021)”, în TABOR, Anul XV, Nr. 4, 2021, pp. 14-15.

Ultimele articole

Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni – Sinaxar

Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni – Sinaxar

Sfinţii Mucenici Năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu,Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu În zilele de 22-24 octombrie 2007, la Reşedinţa patriarhală, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc...

Galileo Galiei – mare om de știință

Galileo Galiei – mare om de știință

Galileo Galilei  a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică. După ce a perfecționat invenția telescopului, prin observațiile sale a dovedit că Pământul se învărte în jurul Soarelui. Însă, cu...

Grigore Vieru – poet și membru corespondent al Academiei Române

Grigore Vieru – poet și membru corespondent al Academiei Române

Poet român basarabean, membru corespondent al Academiei Române. Acesta a fost Grigore Vieru. S-a născut în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic la data de 14 februarie 1935, în satul Pererîta, județul Hotin, Regatul...

Părintele Ioanichie Bălan – un cuvios al zilelor noastre

Părintele Ioanichie Bălan – un cuvios al zilelor noastre

Părintele Ioanichie Bălan s-a născut în data de 10 februarie 1930, în localitatea Stănița. După ce a absolvit Liceul comercial din Roman, în 4 noiembrie 1949, intră ca frate la Mănăstirea Sihăstria. Este tuns în monahism și hirotonit diacon în anul 1953. Între...

Jules Verne – scriitor cu o imaginație fără pereche

Jules Verne – scriitor cu o imaginație fără pereche

Mulţi autori de romane science-fiction au prevăzut unele invenţii sau modul în care se va schimba în timp societatea noastră. Puţini au fost însă aşa vizionari precum Jules Verne, scriitorul care ne-a înseninat copilăria cu romanele sale de aventuri, dar pe care îl...

Baba Novac – războinic la 80 de ani

Baba Novac – războinic la 80 de ani

În fața Bastionului Croitorilor din Cluj-Napoca se află o statuie care salută milioanele de trecători. Această statuie îl reprezintă pe Baba Novac, un haiduc, mercenar, luptător împotriva Imperiului Otoman, , căpitan al oștii lui Mihai Viteazul. Este erou național al...