Concert caritabil pentru salvarea bisericii de la Săliștea Veche

de | oct. 25, 2019

În campania de restaurare a bisericii din lemn de la Săliștea Veche s-a înscris și spectacolul folcloric caritabil intitulat sugestiv „Satul de odinioară”, organizat de către Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului și Protopopiatul Ortodox Român Cluj 1, în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj și Consiliul Județean Cluj, cu binecuvântarea și deopotrivă participarea Părintelui Mitropolit Andrei.

 Alături de ierarh au mai fost prezenți domnul prorector al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, precum și preoții din cadrul celor două protopopiate clujene. Un eveniment care s-a înscris în șirul celor dedicate Anului omagial al satului românesc, și care a avut loc joi, 24 octombrie, începând cu ora 19, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Concertul a debutat cu un filmuleț legat de bisericuța din Săliștea Veche, în care cei prezenți au putut constata starea avansată de degradare a edificiului.

Printre partenerii media s-a aflat radio „Renașterea” și „Făclia de Cluj”. Spectacolul s-a desfășurat cu sala plină și a fost susținut de artiști consacrați, iar în acest sens îi amintim pe rapsodul Vasile Soporan din Frata, Vasile Rizea Șandorică din Valea Largă (instrumentist cară cântă într-o manieră tradițională proprie), Ansamblul Folcloric Studențesc „Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Ștefan și Andrei Petreuș. Artiști aplaudați la scenă deschisă minute în șir. Vasile Soporan are aproape 90 de ani, pe care însă nu-i arată. S-a născut în 1932 și a făcut primele îngregistări audio în 1982, la Radio Cluj, alături de taraful cunoscutului Șandor din Soporu de Câmpie. În 2012, Vasile Soporan a primit titlul de „Tezaur Uman Viu”, iar în 2013, președintele României i-a acordat medalia Meritul Cultural Clasa a III-a. Consiliul Județean l-a răsplătit și cu titlul „Clujeanul de onoare”. Ansamblul Folcloric „Mugurelul” al Universității „Babeș-Bolyai” este membru al Consiliului Internațional al Dansului din cadrul UNESCO, organizație neguvernamentală, fondată în anul 1973 și care își are sediul la Paris. În acest an, Ansamblul Folcloric „Mugurelul” a împlinit o jumătate de secol de la înființare. Programul artistic oferit de acest ansamblu (condus de profesorii coregrafi Alina și Paul Alexandru Remeș, conducerea muzicală Paul Morar) la spectacolul „Satul de odinioară” a cuprins obieciuri de nuntă (mersul după mireasă, iertăciunile miresei, jocul miresei, datul găinii la nași) și dansuri tradiționale. Prin momentele folclorice prezentate în cadrul spectacolului, Ansamblul a urmărit promovarea identității noastre ca popor, prin prezentarea tradițiilor, a portului, a cântecului și dansului popular. În prezent, în Săliștea Veche locuiesc aproape 50 de suflete, iar 12 dintre acestea au participat la spectacolul desfășurat la Casa de Cultură a Studenților, însoțiți de părintele Vasile Perța. Amfitrionul evenimentului a fost Grigore Sâmboan.

Toți cei care doresc să sprijine în continuare acțiunea de salvare a bisericii de la Săliștea Veche o pot face prin donații în contul deschis la Banca Transilvania, respectiv RO39BTRLRONCRT0372674701. Pentru a fi salvată de la pieire, biserica din Săliștea Veche are nevoie de reparații în valoare de aproximativ 2 miliarde de lei vechi.

 

Inițiativa a plecat de Protopopiatul Ortodox Român Cluj 1

Inițiativa de refacere a acestei biserici îi aparține Părintelui Protopop Dan Hognogi, care a făcut demersurile necesare pe lângă autoritățile abilitate. Sfinția sa a adus mulțumiri bunului și milostivului Dumnezeu și tuturor celor care s-au implicat în această campanie. Citând din Mircea Eliade și făcând referire la toți cei care s-au implicat în acest proiect, Pr. Dan Hognogi a spus că pe lângă noi trec oameni excepționali: ”Cu binecuvântarea lui Dumnezeu și prin dragostea părintească a Părintelui Mitropolit, care m-a încurajat mereu, realizăm împreună acest proiect de suflet, pentru satul de odinioară și pentru biserica lui. Evenimentul acesta stă încă sub ecoul unei sărbători pe care mulți o socotim nouă, a sfinților mărturisitori transilvăneni, care ne trimit cu gândul la anii în care a fost ridicată și această biserică de lemn, secolul al XVIII-lea. Dar atunci alții au venit cu tunurile și au dărâmat bisericile, iar altele au pierit în flăcări. Proiectul acesta s-a născut pentru că nu vrem să stăm deoparte nepăsători și pasivi, ci fiindcă ne pasă, iar Părintele Mitropolit ne-a încurajat să mergem mai departe, așa cum o face din 2015 încoace cu toate proiectele pe care le-am inițiat la nivelul Protopopiatului Ortodox Român Cluj 1. Înaltpreasfinția sa este mereu aproape, mereu în mijlocul evenimentelor și simțim lucrul acesta. Biserica și școala merg mână în mână și fac această remarcă nu întâmplător, ci pentru a sublinia sprijinul necondiționat pe care îl arată față de campania de salvare a bisericii din Săliștea Veche domnul academician Ioan Aurel Pop, domnul prorector Ioan Bolovan și Pr. Ioan Chirilă, președintele Senatului Universității „Babeș-Bolyai”. Vreau să-i mulțumesc duhovnicului meu, pentru că mă încurajează. Și invoc, din nou, providența divină, iar Dumnezeu a avut grijă să ne trimită oameni speciali, doamna director Adriana Irimieș, care este alături de noi încă din 2015 și a susținut toate proiectele noastre, apoi Instituției Prefectului Județului Cluj, domnului Ioan Aurel Cherecheș, care s-a deplasat personal de două ori la Săliștea Vechea, domnilor Mihai Ursache și Ionuț Cătălin Croitoru, care au crezut de la început în acest proiect. Mulțumiri Consiliului Județean, Părintelui paroh de la Săliștea Nouă cu filia Săliștea Vechea, Vasile Perța, celor de la Protopopiatul Ortodox Cluj 2, în special Părintelui Protopop Alexandru Ciui, și domnului Flavius Milășan, directorul Casei de Cultură a Studenților”.

Bisericuța de lemn se află în comuna Chinteni, satul Săliștea Veche, fiind ridicată în 1911 pe cheltuiala familiei Pavel Lupaș și cu ajutorul credincioșilor din localitate, după cum reiese din inscripția de pe iconostas. Cumpărată din Sânmărtin, biserica trebuie refăcută după forma inițială. Din lemn, biserica are formă de navă și a fost așezată pe temelie de piatră. În 1956 a fost înlocuit acoperișul, iar în 1966 s-a intervenit asupra turnului în interior. Toate cheltuielile în acest sens au fost suportate de către credincioșii din comunitate. Ultima intervenție asupra bisericii s-a făcut în 1997, când zone ale acoperișului au fost acoperite cu tablă. În același an s-a efectuat un control, iar lăcașul de cult a fost clasat monument istoric de arhitectură 13 B 505. Proporțiile bisericii corespund unei comunități foarte mici, capabilă să primească până la 80 de credincioși. Dimensiunile ei sunt 4,25 m lățime și 6,64 m lungime pentru tindă și biserică, iar pentru altar 3,64 m lățime și 3,67 m adâncime. Altarul are o particularitate, având patru laturi și nu cinci, așa cum se obișnuiește la bisericile de lemn. În prezent, biserica se află în stare avansată de degradare, iar o mare parte a foilor de tablă montate în 1997 au fost dizlocate de vânt. De asemenea, structura s-a deformat și prezintă o înclinare vizibilă. În prezent, în zonă nu există decât 46 de suflete și o singură familie de tineri.

Concert caritabil pentru salvarea bisericii de la Săliștea Veche

Numeroase biserici din  lemn, sortite morţii lente

Numeroase biserici din  lemn din județul Cluj, şi nu numai, vechi de sute de ani, de o valoare inestimabilă, sunt sortite unei morţi lente, dar sigure. Și asta pentru că fondurile alocate de autorităţi pentru restaurare sunt insuficiente sau lipsesc cu desăvărşire, dar și din cauza nepăsării. Bisericile sunt formele monumentale ale arhitecturii de lemn româneşti deoarece o foarte lungă perioadă de timp credinţa ortodoxă a românilor din Transilvania nefiind  recunoscută  ca religie oficială de către autorităţi, credincioşii au putut să-şi ridice numai  biserici de lemn,  pentru cele de zid trebuind să ceară  aprobare de la  autorităţi. În județul Cluj există peste 80 de biserici din lemn vechi, majoritatea situate în zona central nord-vestică a județului. Raportat la numărul de biserici de lemn de la începutul secolului XX, numărul acestor monumente s-a înjumătățit din multiple cauze. Multe dintre acestea au fost demolate, altele au fost vândute sau înstrăinate de comunitate pentru a obține bani în vederea construirii de biserici noi, câteva dintre monumentele de cult din lemn au ars, iar altele sunt lăsate pur și simplu în ruină. Deşi există o legislaţie a protejării şi conservării patrimoniului, începând cu Legea Patrimoniului nr. 58/1974, Legea nr.5/2000-secțiunea a III-a-zone protejate, directivele și convențiile europene asumate de România, precum și de planurile de amenajare a teritoriului și urbanism (PAT, PUG) şi terminând cu ultimele măsuri legislative în domeniu, respectiv Legea nr.422/2004, bisericile din lemn din județul Cluj, dar și alte edificii de patrimoniu nu se bucură de niciun fel de sprijin. Un studiu făcut de specialişti din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei arată că din cauza nepăsării oamenilor, bisericile din Căianu, Călărași – Turda şi Macău sunt distruse în proporţie de 90%, iar în multe altele ploaia pătrunde în interior spălând  pictura de pe boltă şi pereţi. Un alt factor care pune în pericol bisericile din lemn este lispa dotărilor anti incendiu. Majoritatea acestor monumente nu sunt prevăzute cu plan de combatare a incendiului, iar cele care au măsuri PSI, fie au extinctoarele expirate, fie gălețile, târnăcoapele sau lopețile sunt inutilizabile. Din lipsa unor astfel de măsuri, în 1973 a ars biserica din lemn de la Nicula, în locul ei fiind adusă Biserica din lemn din Năsal Fânațe. De asemenea, în 2012, biserica de lemn din localitatea clujeană Dealu Negru, aflată pe lista monumentelor istorice, a fost distrusă aproape în totalitate în urma incendiului provocat de un scurtcircuit. Lăcaşul de cult a fost construit în anul 1765 şi avea hramul „Înălţarea Domnului”, fiind unul dintre puţinele monumente istorice clădite din bârne din brad. În martie, 2018, un incendiu puternic a distrus biserica ortodoxă monument istoric din localitatea Făureni, comuna Vultureni. Biserica a fost ctitorită în anul 1874, prin eforturile şi contribuţía credincioşilor. Lăcaşul de cult a fost construit din lemn, în formă de navă şi a fost acoperit cu tablă.

 

 

 

 

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA