Sâmbătă, 11 octombrie 2025, în localitatea Feleacu, s-a desfășurat conferința cu tema „Biserica mitropolitană din Feleac, pilon de cultură românească lângă Clujul regal”, eveniment organizat cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la extinderea și renovarea bisericii monument istoric „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

Evenimentul, organizat de Asociația „Inițiativa Feleacu”, cu sprijinul Primăriei Comunei Feleacu, a avut loc chiar în biserica monument istoric, în prezența celor doi ierarhi ai Eparhiei Clujului: Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, și Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, precum și a numeroși clerici, istorici, reprezentanți ai mediului universitar și academic clujean.

În deschiderea manifestării, de la ora 10:00, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de binecuvântare și a subliniat importanța istorică și simbolică a acestei biserici, evocând personalitatea ctitorului ei principal, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, precum și a celor care, acum o sută de ani, au restaurat biserica, îndemnând să le urmăm credința, după cum ne învață Sfântul Apostol Pavel: „Aduceţi-vă aminte de înaintaşii voştri, băgaţi bine de seamă cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa” (Evrei 13, 7).

În calitate de principal organizator, prof. univ. dr. Simion Simon, președintele de onoare al Asociației „Inițiativa Feleacu”, a adresat un cuvânt de bun venit, alături de Gabriel Victor Costea, primarul comunei Feleacu, care a vorbit despre semnificația acestui moment pentru comunitatea locală.

A urmat conferința propriu-zisă, în cadrul căreia au susținut prelegeri acad. prof. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Marius Porumb, de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Drăgan, fost director al Arhivelor Naționale ale României, Filiala Cluj, dr. Alexandru Simon, cercetător științific la Centrul de Studii Transilvane, conf. dr. arh. Szabolcs Guttmann și conf. univ. dr. Ion Cârja, cadru didactic la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Conferința a fost moderată de pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” și director al Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca.

În încheiere, în fața bisericii, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a oficiat slujba Parastasului pentru ctitorii și restauratorii Bisericii Mitropolitane din Feleacu. La finalul slujbei, ierarhul a rostit un cuvânt duhovnicesc despre însemnătatea acestui lăcaș pentru întreaga Arhiepiscopie a Vadului, Feleacului și Clujului, numind-o „biserica mamă a Eparhiei noastre”.

Într-un amplu excurs istoric, adunat într-o broșură realizată special cu prilejul evenimentului, prof. univ. dr. Simion Simon a rememorat etapele care au definit destinul bisericii de pe Dealul Feleacului.

„Edificată în ultimul sfert al veacului al XV-lea, cel mai târziu în deceniul al nouălea, pe terenul satului Feleac, biserica cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva era finalizată în anul 1488, conform înscrisului de pe Tetraevangheliar, legat cu copertă de argint, oferit Mitropoliei din Feleac de Isac, vistiernicul lui Ștefan cel Mare. Documentele din arhive sau înscrisurile de pe pereții bisericii, uneori incomplete sau dispărute în prezent, au permis identificarea a cel puțin patru episcopi și arhiepiscopi care au rezidat la Feleac.”

Acesta a reamintit că, în anul 1923, arhitectul Kós Károly a propus un amplu proiect de extindere și restaurare a edificiului, aprobat ulterior de Comisiunea Monumentelor din Transilvania, în urma căruia, în 1925, biserica a căpătat înfățișarea actuală.

„Privită dinspre șoseaua națională, construcția impresionează prin turnul său robust, cu o notă modernă; însă, apropiindu-te dinspre partea opusă, te cucerește frumusețea părții medievale, completată de elementele gotice din interior. (…) Aniversarea unui secol de la această restaurare ne oferă prilejul de a rememora istoria satului din vârful Dealului Feleacului și a reședinței arhierești de odinioară – un simbol al spiritualității și culturii românești din Transilvania”, a afirmat prof. univ. dr. Simion Simon.

Două mănăstiri din Arhiepiscopia Clujului sunt de obârșie ștefaniană

Sfântul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457-1504, a ctitorit foarte multe biserici și mănăstiri, pe care nu doar că le-a construit, ci le-a și dotat și împodobit cu cele necesare. Tradiția menționează 40 de ctitorii ștefaniene, însă atestate documentar există doar 30, printre care se numără și ctitoriile de la Feleac și Vad din județul Cluj. În anul 1992, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Ștefan cel Mare, stabilind ziua cinstirii sale pe 2 iulie.

• Mănăstirea Feleacu

Biserica din Feleacu – monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, este ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Daniil. Reînființarea mănăstirii s-a hotărât în anul 1991, la dorința enoriașilor din localitatea Feleacu, județul Cluj, și la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Mănăstirea are și statut de parohie pentru credincioșii din localitate, paroh și stareț fiind arhimandritul Alexandru Ghenț.

Complexul monahal din Feleacu cuprinde, pe lângă cele două biserici (biserica monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, și biserica nouă, cu hramul „Sfânta Troiță”), un paraclis închinat Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, un corp de chilii, stăreția și casa parohială din localitate, precum și o casă-muzeu și o bibliotecă cu aproximativ 3.000 de volume.

• Mănăstirea Vad

Mănăstirea „Ștefan Vodă” de la Vad, ctitorie ștefaniană, a fost reactivată în toamna anului 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Cu această ocazie, mănăstirea a fost pusă sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, primind un al doilea hram. Tot atunci, așezământul monahal a primit în administrare și biserica monument istoric din localitatea Vad, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fiind transformată în biserică de mănăstire. În această localitate a existat o mănăstire încă din secolul al XV-lea, care a funcționat ca centru episcopal, de unde provine și denumirea actuală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

În prezent, mănăstirea se află în proces de rectitorire, lucrându-se la ansamblul monahal. Obștea așezământului monahal este condusă de starețul Nicodim Pop.

Mitropolia Clujului, de obârșie ștefaniană

La data de 25 martie 2006, la sărbătoarea Bunei Vestiri, a luat ființă în mod festiv Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, devenită ulterior Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului. Evenimentul naşterii noii Mitropolii transilvănene, de obârșie ștefaniană (Mitropolia de la Feleac, secolul al XV-lea), este ancorat în viziunea și voința istorică exprimată de Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, de Patriarhul Miron Cristea, de Octavian Goga și de alte personalități ale vremii.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului