Conferință despre „Identitatea și unitatea românilor”, la Zalău

de | ian. 28, 2017 | Actualitatea religioasă

În sala „Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj din Zalău a avut loc joi, 26 ianuarie, o nouă întâlnire, în cadrul seriei de conferințe „Glasul Bisericii în cetate”, organizată de Episcopia Sălajului. Invitatul acestei întâlniri a fost acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Tema conferinței susținute cu această ocazie a fost „Identitatea și unitatea românilor – conținut, vechime, forme de manifestare”.

Acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop a vorbit despre faptul că în cazul românilor na­țiunea s-a constituit din timpuri foarte vechi, fapt dovedit de texte istorice, dintre care cele mai multe sunt de origine străină. Invitatul a arătat că identitatea românească se manifestă prin limbă, pe care a caracterizat-o ca fiind cea mai frumoasă creație spirituală a poporului român, atestată odată cu limba franceză, italiană și portugheză, prin origine, credință, tradiții, obiceiuri și alte forme și formule de viață specifice. Identitatea românească sau felul de fi român a rămas timp îndelungat în forme pasive și latente, însă cu toate acestea, poporul român este cel mai numeros din sud-estul Europei. Făcând o prezentare structurală a caracteristicilor iden­tității ro­mânești, acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop a punctat faptul că un rol important în istoria românilor l-a avut credința, poporul român fiind singurul popor care nu are o dată precisă a creștinării lui: „Noi nu am avut în fruntea noastră un conducător, care să ne fi atras la creș­tinism, fiindcă nu am avut nevoie. Ne-am creștinat treptat, pe parcursul mai multor secole, prin propria convingere, din om în om, prin munca misionarilor, prin gânduri și cre­dință, motiv pentru care creș­tinismul nostru, în forma lui genuină, cuprinde toată latinitatea. Creștinarea noastră a fost făcută în limba latină, iar organizarea Bisericii în formă slavă. Suntem o sinteză a crești­nis­mului European”.

În continuare, rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop, a arătat că poporul român, format odată cu celelalte popoare, a rămas singurul popor izolat de restul latinității, ceea ce a dus la conservarea numelor de romani, deoarece nimeni nu mai era roman în jur, în contextul în care francezii, italienii, spaniolii, portughezii și catalanii, vorbind toți aceeași limbă romanică, trebuiau să se deosebească unii de ceilalți.

Mihai Viteazul și unitatea românilor

În cea de-a doua parte a conferinței, acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop a vorbit despre prima acțiune de unitate panromânească, care s-a petrecut sub Mihai Viteazul (1593-1601), arătând că principele român nu a unit cele trei țări ca să creeze România, ci ca să dispună de un puternic front centralizat antiotoman, fapt pe care l-a realizat cu românii, și nu cu polonezii ori cu balcanicii, generând astfel în epocă interpretări și atitudini etnice.

Invitatul a accentuat faptul că românii s-au ridicat la luptă animați de nădejdea că aveau în frunte un domn din națiunea lor, apoi a prezentat succint componentele identității românești folosite drept argumente politice în timpul lui Mihai Viteazul, între care a amintit faptul că acesta a obligat dieta Transilvaniei să accepte limba română ca limbă oficială a Transilvaniei, alături de latină, de maghiară și de germană. De asemenea, a arătat că Mihai Viteazul își îndemna oștenii să se poarte vitejește, atât pentru cinstea lui Hristos, pentru care se luptau, cât și pentru mărirea națiunii lor și a celei a romanilor, din care mărturiseau că descind.

Rectorul UBB a prezentat, apoi, faptul că marele domnitor a spijinit Biserica, aducând episcopi și preoți ortodocși din Țara Românească în Transilvania, ctitorind biserici ortodoxe pentru românii din această zonă și obligând dieta să-i scutească pe preoții români de obligațiile iobăgești. Pentru români, fapta lui Mihai Viteazul a rămas ca o binecuvântare, actul de la 1599-1601 transformându-se într-un simbol al unității naționale românești. La finalul con­fe­rinței, invitatul a răspuns întrebărilor adresate de public și a oferit autografe celor prezenți.

Ultimele articole

Final de stagiune la Teatrul „Puck”

Final de stagiune la Teatrul „Puck”

Clujenii de toate vârstele sunt așteptați în această perioadă la ultimele reprezentații și evenimente ale stagiunii 2021-2022 la Teatrul de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca. Este vorba atât de spectacole de final de săptămână, cât și de Muzeul Păpușilor, aflat la cea...

Hramul Bisericii „Tuturor Sfinților” din Cluj-Napoca

Hramul Bisericii „Tuturor Sfinților” din Cluj-Napoca

În Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor Sfinților), 19 iunie 2022, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor Parohiei „Tuturor Sfinților” din cartierul clujean...

Binecuvântare arhierească în Parohia Ortodoxă Mureșenii Bârgăului

Binecuvântare arhierească în Parohia Ortodoxă Mureșenii Bârgăului

Sâmbătă, 18 iunie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul comunității din Mureșenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud. La intrarea în sat,...

Sfințirea capelei mortuare din Parohia Sânmărghita

Sfințirea capelei mortuare din Parohia Sânmărghita

Comunitatea ortodoxă din Sânmărghita, comuna Mica, județul Cluj, a fost binecuvântată vineri, 17 iunie 2022, de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Cu acest prilej, de...

Capela Bazei 71 Aeriană din Câmpia Turzii, resfințită de trei ierarhi

Capela Bazei 71 Aeriană din Câmpia Turzii, resfințită de trei ierarhi

Joi, 16 iunie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, și cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul,...