Conferinţă despre religiozitatea românilor, la Zalău

de | mart. 2, 2016 | Actualitatea religioasă

În sala „Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, a continuat luni, 29 februarie, seria de conferințe „Glasul Bisericii în cetate”, organizate de Episcopia Sălajului, în colaborare cu Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Invitatul acestei seri a fost prof. univ. dr. Daniel David, de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Invitatul, reputatul profesor de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a UBB a sus­ținut comunicarea cu titlul „Despre religiozitatea românilor. Din profilul psihologic al poporului român”. Sala s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru cei prezenți, la eveniment participând și Prea­sfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului, precum şi foști studenți ai profesorului Daniel David, absolvenți ai Facultății de Psihologie din Cluj-Napoca.

La începutul expunerii, profesorul Daniel David a definit conceptele fundamentale de cultură și religie, explicând totodată latura intrinsecă, precum și latura extrinsecă a religiei, concepte definite pentru prima dată de către Gordon Allport în 1950. De asemenea, a amintit și despre latura „Quest” a religiei contemporane, unde religia este privită ca o modalitate de a căuta adevărul.

Oamenii au nevoie de cunoştinţe care să le ofere sens pentru a-şi satisface nevoia înnăscută de predictibilitate. Lipsa unor astfel de cunoştinţe generează stres psihologic, cu consecinţe psihologice şi medicale severe – chiar mortale – pe termen mediu/lung, a spus profesorul David care a subliniat faptul că prin cunoştinţe se înţeleg aici informaţiile cărora li se asignează în mod corect valoarea de adevăr.

„Cunoştinţele au diverse surse, dintre care cele mai importante sunt: simţul comun, prin experienţa de viaţă, religia, prin revelaţie şi ştiinţa, prin cercetare. Dacă ştiinţa oferă mai ales cunoaştere pentru rezolvarea unor probleme teoretice sau practice, religia oferă mai ales «cunoaştere axiologică» în forma valorilor. În această înţelegere, ştiinţa şi religia pot fi foarte bine complementare”, a spus prof. Daniel David. Acesta a și subliniat faptul că știința și religia au un „dușman” comun – pseudocunoașterea, de care lumea este tot mai ame­nințată.

Profilul cultural al românilor

Pentru a descrie profilul cultural al românilor, invitatul a prezentat o comparație între profilul cultural al României și cel al Statelor Unite, conform modelului elaborat de sociologul olandez Geert Hofstede, analizând dimensiunile colectivism vs. individualism, feminitate vs. masculinitate, distribuirea vs. concentrarea puterii, evitarea vs. angajarea incertitudinii, orientarea pe termen lung vs. pragmatism, reprimare vs. indulgență.

S-a arătat în continuare faptul că românii au un nivel foarte crescut de religiozitate, atât în forma religiozităţii personale şi credinţei în Dumnezeu, cât şi în forma importanţei religiei în viaţă. S-a arătat, de asemenea, faptul că România are unul din cele mai mici procente de atei (1.1 %) în comparaţie cu alte ţări sau culturi din spaţiul vestic.

Au fost prezentate, în continuare, aspecte privind sem­nificația religiei pentru români sau încrederea românilor în oameni de altă religie. De asemenea, s-a arătat că la itemul „singura religie acceptabilă este religia mea” românii tind să fie de acord într-o proporţie (43.3%) mai mare decât alte ţări (ex. SUA-21.2%).

Interesant însă, românii sunt în majoritatea lor (71.7%) de acord cu ideea că „oamenii de altă religie sunt probabil la fel de morali ca cei din religia mea”, cu scoruri similare cu alte ţări (ex. SUA-79.8%). Acest lucru sugerează o toleranţa religioasă a românilor, neîncrederea legată de oameni sau vecini de altă religie nu este intrinsecă religiei românilor, ci face parte din neîncrederea mai generală a românilor în oameni.

De asemenea, jumătate dintre români consideră că dacă ştiinţa şi religia vin în opoziţie, religia este corectă. Pentru cei cu religiozitate crescută, Biserica trebuie să aibă un rol mai activ pentru educaţie teologică. Altfel, religiozitatea crescută, pe un fond de educaţie teologică redusă, va aduce nu atât valori, cât pseudocunoaştere. Religiozitatea crescută pe un fond superstiţios, îi face pe unii să nu înţeleagă că opţiunea creştină este incompatibilă cu astrologia sau vrăjitoria.

Biserica, locul în care oamenii se regăsesc

Ortodoxia românească este colectivistă, la fel ca structura socială a ţării. Structura socială se mişcă spre autonomie/individualism. Religiozitatea face parte din fondul psihocultural al unui popor. România începe să aibă un fond psihocultural mixt. În România, fondul tradiţional – caracterizat prin colectivism (indivizi reuniţi în grup pe bază de rudenie/cunoştinţe), concentrarea puterii (puţini conduc mulţi), represia noului/evitarea incertitudinii, controlul comportamentului prin pedepse etc. – există deja alături de un fond modern – caracterizat prin indivizi autonom reuniţi în comunităţi pe bază de valori comune, descentralizarea puterii, căutarea noului/schimbării, controlul comportamentului prin recompense etc.

Aşadar, Biserica trebuie să vină în întâmpinarea religiozităţii indivizilor cu modele şi traiectorii diferite, adaptate – în cadrul permis de dogme – profilurilor psihoculturale diferite. Altfel, Biserica va rămâne ancorată doar de profilul psihocultural tradiţional şi îşi va pierde treptat relaţia cu generaţiile mai tinere care au dezvoltat deja un profil psihocultural modern (probabil un fenomen similar a avut deja loc în multe ţări vestice). Într-o lume modernă, biserica are un rol dificil, trebuind să fie atât o alternativă, cât şi o prezenţă în lumea modernă. Integrând dialectic aceste roluri, biserica poate deveni, astfel, locul în care oamenii – indiferent că se identifică sau nu cu lumea modernă – se regăsesc mereu; asta este o provocare la care biserica trebuie să facă faţă cu înţelepciune, conform prof. dr. Daniel David.

Model cultural, sursă de valori

Pentru cei cu religiozitate scăzută sau atei, practicile religioase pot fi promovate şi pot servi ca modele culturale din care să fie derivate apoi chiar valori (cunoaştere axiologică). Dacă ştiinţa este vârful de lance în achiziţia de noi cunoştinţe, religia rămâne sursa principală de valori. Abordările seculare nu au reuşit până acum să propună opţiuni axiologice de anvergura celor aduse de religie, a subliniat reputatul profesor al Facultăţii de Psihologie a UBB. În continuare, au urmat o serie de întrebări adresate de către cei prezenți profesorului Daniel David.

Daniel David este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie la UBB, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB, preşedintele International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, profesor asociat şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA, şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală. De asemenea, este membru al Scientific Review Group în Social Sciences în European Science Foundation. Între realizările cele mai recente ale profesorului Daniel David este şi publicarea, în 2015, la editura Polirom, a rezultatelor unei cercetări de excepție cu privire la psihologia poporului român.

Ultimele articole

Să-L iubim din tot sufletul pe Dumnezeu

Să-L iubim din tot sufletul pe Dumnezeu

Bătrânul Iosif Isihastrul: „Ceea ce nu-i dăm lui Dumnezeu spre a fi întrebuinţat de El, este întrebuinţat de diavol. De aceea Domnul ne-a dat porunca să-L iubim din tot sufletul şi din toată inima, pentru ca cel rău să nu găsească nici loc, nici odihnă pentru a locui...

Reflecții asupra cultului divin

Reflecții asupra cultului divin

Scopul întregii educații catehetice, religioase a creștinului este acela de a-l introduce în Biserică, în trupul mistic al lui Hristos și să îl integreze în viața Bisericii, care este viața de har, de comuniune cu Dumnezeu, de iubire, de unitate și progres duhovnicesc...

Biserica din Lunca, resfințită de Mitropolitul Clujului

Biserica din Lunca, resfințită de Mitropolitul Clujului

În Duminica a 21-a după Rusalii, 17 octombrie 2021, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a binecuvântat comunitatea din localitatea Lunca, județul Bistrița-Năsăud, de la...

Binecuvântarea lucrărilor efectuate la Biserica din Sânmărtin

Binecuvântarea lucrărilor efectuate la Biserica din Sânmărtin

În Duminica a 21-a după Rusalii, 17 octombrie 2021, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul comunității din Sânmărtin, județul Cluj. Cu acest prilej, Părintele Episcop...