Constantin Popovici – matematician și astronom român

Constantin Popovici a fost un matematician, astronom și profesor universitar.

Constantin Popovici s-a născut în anul 1878 în Iași. A absolvit şcoala primară “Gheorghe Asachi” şi Liceul Naţional din orașul său natal (Iași). Încă din tinerețe a dat dovadă de talentul său în domeniul matematicii.  În anul 1896 se înscrie la secția de Matematică a Facultății  de Științe din Iași. În anul 1904 pleacă bursier la  Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Paris, unde a obținut încă o licență în matematică și diploma de doctorat.

Revine în țară în anul 1910 și devine profesor suplinitor la școala de Poduri și Șosele din București. În anul 1909 este numit profesor suplinitor la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi. Nu a durat mult și în același an pleacă din nou la Paris pentru a se specializa în domeniul astronomiei.  În această perioadă este stagiar pe la diferite observatoare astronomice. Se întoarce în țară în anul 1914, unde este numit profesor agregat de astronomie, geodezie şi mecanică cerească la Universitatea din Iaşi. Sub directa sa îndrumare s-a definitivat construcţia Observatorului Astronomic din Iaşi. A fost directorul acesteia până în anul 1937, când a încetat să mai predea la Universitatea din Iași.

În anul 1938, Constantin Popovici, este numit profesor la Catedra de Astronomie de la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti și director al Observatorului Astronomic din capitală.

În activitatea sa academică a contribuit la studiul analizei matematice și al astronomiei. A publicat peste o sută de articole științifice, care au ajutat cercetători atât din România, cât și de peste hotare să progreseze. De asemenea a fost membru al Societăţii Române de Ştiinţă, al Societăţii Franceze de Matematică şi al Societăţii Italiene de Matematică din Palermo.

În anul 1940 se retrage din catedră, iar în anu 1943 se pensionează și din calitatea de director al Observatorului. Cu toate că s-a pensionat și avea o vârstă înaintată a continuat să scrie memorii de matematică și astronomie. Pensionarea nu l-a oprit să facă ceea ce îl pasiona încă de tânăr. În anul 1948 devine membru  titular onorific al Academiei Române.

A plecat din această lume la data de 24 martie 1956, după o lungă activitate didactică și academică. Cercetările sale au ajutat știința să progreseze, iar prin activitatea sa didactică a ridicat generații noi de cercetători care au preluat ștafeta și au continuat progresul științific al omenirii de unde cei de dinaintea lor l-au lăsat.

 

Surse:

http://150.uaic.ro/personalitati/matematica/constantin-popovici/

https://math.fandom.com/ro/wiki/Constantin_C._Popovici

https://www.scritub.com/stiinta/matematica/Constantin-C-Popovici173311411.php

https://www.independentaromana.ro/elogiu-unor-personalitati-iesene-precursoare-ale-cunoasterii-constantin-c-popovici/

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Constantin Popovici - matematician și astronom român
Loading
/
ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Tămâia este privită ca unul dintre elementele caracteristice ale celebrărilor liturgice creştine. Însă folosirea tămâiei este mult mai veche. Este atestată în cultul Vechiului Testament (Ieş. 30, 1-8; Lev. 16, 12 etc.), în alte religii şi chiar în scopuri civile,...

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.