La Palatul Patriarhiei din București s‑a desfășurat joi, 29 septembrie 2022, ședința de constituire a noii Adunări Naționale Bisericești pentru perioada 2022‑2026. În cadrul ședinței, prezidate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au fost validate mandatele reprezentanților clerici și mireni ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române în acest organism central deliberativ.
La sedință au participat Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, alături de ceilalți ierarhi, membri ai Sfântului Sinod.
Reprezentanții Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului în Adunarea Națională Bisericească sunt: pr. Dan-Constantin Iftimi, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș și prof. univ. dr. Ioan Bolovan.
Înainte de deschiderea ședinței de constituire, în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, a săvârșit o slujbă de Te Deum în prezența ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În continuare, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de deschidere în care a explicat că modelul actual al Adunării Naționale Bisericești este moștenit de la Sfântul Ierarh Andrei Șaguna: „Adunarea Națională Bisericească reprezintă forma cea mai înaltă de conlucrare a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni la nivelul Patriarhiei Române. Este vorba de funcții, de slujiri distincte, dar realizate împreună cu o responsabilitate comună, apărarea și promovarea credinței ortodoxe și a vieții bisericești pentru mântuirea oamenilor și pentru binele Bisericii și al poporului român. Această adunare are o tradiție în Biserica Ortodoxă Română, aceea de conlucrare la toate nivelurile, parohial și eparhial. În Adunarea Națională Bisericească sunt prezenți delegați ai eparhiilor, un cleric și doi mireni. Această tradiție este de pe timpul Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna, când adunarea din Mitropolia Transilvaniei era și un fel de parlament românesc, pentru că teritoriul se afla sub conducere străină. Deci, adunarea formată din ierarhi, clerici și mireni era o formă de reprezentare a întregului popor în structura aceasta bisericească. S‑a păstrat și la nivelul întregii țări această formă după unirea din 1918, deși ea nu exista ca atare în Țara Românească”.
Întâistătătorul Bisericii noastre a invitat apoi un cleric și doi mireni, membri ai Adunării Naționale Bisericești, să constituie secretariatul provizoriu. A fost rostit apelul nominal de către pr. conf. dr. Lucian Petroaia, iar reprezentanții fiecărei eparhii au prezentat Biroului Adunării mandatul primit din partea Adunării eparhiale care i‑a delegat. După constatarea prezenței statutare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschisă ședința de constituire a Adunării Naționale Bisericești și a prezentat secțiunile, pe mitropolii, pentru validarea mandatelor și sălile de întrunire a acestora.
După supunerea aprobării plenului a propunerilor privind componența birourilor celor șapte secțiuni, ședința plenară a fost suspendată pentru desfășurarea lucrărilor în vederea examinării mandatelor prezentate și a întocmirii referatelor.
După această etapă, ședința s‑a reluat în Aula Magna. Raportorii desemnați au prezentat referatele secțiunilor cu propuneri de validare a mandatelor examinate, care au fost supuse pe rând votului deschis. În continuare, au fost aprobate propunerile de validare a mandatelor membrilor, iar Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat Adunarea Națională Bisericească constituită definitiv pentru o perioadă de patru ani. Prin vot deschis a fost aprobată componența Secretariatului Adunării Naționale Bisericești, iar părintele Lucian Petroaia a fost desemnat secretar general al acestui organism central deliberativ.
Tot prin vot deschis au fost aprobate Comisiile de lucru permanente ale Adunării Naționale Bisericești pentru cei patru ani și au fost aleși membrii Consiliului Național Bisericesc, organism central executiv al Sfântului Sinod și al Adunării Naționale Bisericești, format din 12 membri, câte un cleric și câte un mirean reprezentând fiecare mitropolie din țară. A urmat o sesiune de dezbateri și luări de cuvânt, în cadrul căreia membrii aleși și‑au exprimat recunoștința și speranța că în acești patru ani vor putea fi de folos Bisericii și societății românești.
La final, Patriarhul României a mulțumit ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, preoților, diaconilor și credincioșilor mireni aleși și a declarat închisă ședința Adunării Naționale Bisericești: „Mulțumim tuturor celor care au pregătit această Adunare pentru ședința de constituire și mulțumim în mod deosebit celor care au participat și celor care au luat cuvântul. Desigur, avem speranța că timp de patru ani putem lucra frumos împreună și cu conștiința coresponsabilității, iar în același timp și cu bucuria cooperării, fiindcă este o mare împlinire când aduci bucurie comunității pe care o slujești”.
Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale, alcătuit din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii a Bisericii Ortodoxe Române, un cleric și doi mireni, delegați de adunările eparhiale pe termen de 4 ani.
Mai multe fotografii AICI
Sursa: Andrei Butu / Ziarul Lumina și Ștefania Totorcea / Basilica.ro
Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro și Mihnea Păduraru / Ziarul Lumina
