Corul Academic Byzantion va susține sâmbătă, 18 decembrie 2021, de la ora 19.00 (după slujba Vecerniei) în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, un concert de colinde și cântări specifice Praznicului Nașterii Domnului.
Veți putea audia următoarele lucrări:
Partea I – Cântări psaltice la Nașterea Domnului
- Condacul Nașterii Domnului, Fecioara astăzi, glasul al III-lea median. Text: Sf. Roman Melodul (sec. V-VI). Melodia apare în aceeași formă d.p.d.v. structural în documente muzicale încă din sec. XII.
- Stihira Slavă întru cei de sus, plagalul glasului al II-lea, adaptare în românește de Dimitrie Suceveanu (Iași, sec. XIX).
- Stihira Dănțuiesc toți îngerii, plagalul glasului al II-lea, adaptare în românește de Dimitrie Suceveanu.
- Irmosul calofonic Hristos Se naște, glasul I, de Matei Vatopedinul (1774-1849).
- Sedelna Ce te minunezi, Marie?, glasul al IV-lea cromatic dur, după podobia Spăimântatu-s-a Iosif, de Dimitrie Suceveanu.
- Slava Astăzi Se naște din Fecioara, recitare ecfonetică și plagalul glasului al II-lea, de Petru Lampadarie (Cpol., sf. sec. XVIII), adaptare în românește de Dimitrie Suceveanu.
Partea a II-a – Colinde și cântece de stea
- Cine șăde-n astă casă, din Gheorghe Gh. Pop, Folclor muzical din zona Maramureș.
- Îmbucură-te om bun, din repertoriul ansamblului „Icoane” (dirijor prof. univ. dr. Ioan Bocșa).
- Asta-i sara mare, armonizare de Iulian Cârstoiu, din Colinde și cântece de stea, Cluj, 1994.
- Scoală, scoală, gazdă bună, din repertoriul interpretului Ștefan Hrușcă.
- Trei crai de la răsărit, glasul I, din culegerea de colinde editată de Anton Pann.
- Deschide ușa creștine, din repertoriul interpretei Mariana Maloș.
- Luatu-s-o, dusu-s-o.
- Triptic Ia sculați boieri, sculați, din culegerea Colinde de George Breazul.
- Sus, la ΄naltul cerului, din culegerea Colinde de George Breazul.
- Leroi leo, în ΄ceastor curți, din culegerea Colinde de George Breazul.
- La tătă casa-i lumină, din repertoriul ansamblului „Icoane” (dirijor prof. univ. dr. Ioan Bocșa).
- Noi umblăm să colindăm, colind de Bobotează din Lupșanii, Ialomița.
- Ia ieșiți boieri afară, colind din Maramureș, preluat din repertoriul ansamblului „Icoane” (dirijor prof. univ. dr. Ioan Bocșa).
- Hristos gennietai (Hristos se naște), colind în limba greacă din zona Traciei de Vest.
- Noi umblăm d-a corinda.
Intitulat „Crăciunul, taină și minune”, concertul Corului Academic Byzantion se înscrie în seria marilor concerte organizate de-a lungul timpului în Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca.
Corul Academic „Byzantion” din Iași activează cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi sub egida Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi. Corul este reprezentat de către Asociaţia Culturală Byzantion.
Începând cu anul 1997, grupul a susţinut numeroase concerte în Grecia, Danemarca, Belgia, Olanda, Luxembourg, Franţa, Italia, Polonia, Rusia, Cehia, Rep. Moldova, Germania, Spania şi România, participând la festivaluri importante de muzică sacră (Rencontres Musicales de Vézelay, Rencontres Médiévales de Thoronet, La spiritualité de Torino, Les chansons de nos racines – Jaroslaw, Atlantis du Nord – Olsytyn, Les amis de Santorini, Willibrord 658 – 2008, Przemysl, Pontigny, Plock, Summer School Orthodox Music Festival – Sankt Petersburg, Brixner initiative Musik und Kirsche „Drama und Liturgie” – Bressanone, Archaion Kallos – Praga, Song of our Roots – Jaroslaw, Euroasia Festival – Ekaterinburg, Mustonen Fest etc.).
De asemenea, în fiecare an, membrii corului participă la diferite hramuri ale aşezămintelor monahale româneşti şi greceşti din Muntele Athos, precum şi la simpozioane internaţionale, încercând să transmită prin interpretările lor frumuseţea, complexitatea şi profunzimea monodiei bizantine.
Byzantion a înregistrat până acum 12 albume audio, dintre care 3 sub directa îndrumare a vrednicului de pomenire, maestrul Lykourgos Angelopoulos, Arhonte Protopsalt al Arhiepiscopiei Constantinopolului şi profesor la Conservatorul de Stat din Atena.
Promovarea muzicii bizantine a Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Răsăritene urmăreşte redarea frumuseţii monodiei sacre de tradiţie milenară, monodie pe cât de complexă şi de sobră pe atât de lipsită de teatralităţi şi excese şi care revelează, pe cât posibil, o imagine muzicală a ceea ce istoricul român Nicolae Iorga numea „Bizanţ după Bizanţ”.
