Crucea, expresia iubirii absolute a lui Dumnezeu pentru noi

de Spiritualitate

Acest mare adevăr, cum că din Crucea Domnului nostru Iisus Hristos izvorăsc Sfintele Taine, îl descoperă Mântuitorul oamenilor prin bătrânul Nicodim. În Evanghelia după Ioan, în capitolul 3, ne este istorisită, tainica, nocturna şi gingaşa întâlnire dintre bătrânul Nicodim şi Domnul Iisus Hristos. Făcea parte din Sinedriu, îi era teamă să vină la Domnul Hristos ziua şi a venit noaptea. Era bătrân şi se gândea la marea trecere şi la ce va fi dincolo, şi-L întreabă pe Mântuitorul Iisus Hristos, cutremurat: „Doamne, cum mă pot eu mântui?” Domnul Hristos îi dă răspuns: „Nu te poţi mântui dacă nu te naşti din nou!” Nedumerit, Nicodim întreabă cum este posibil ca un om bătrân să intre din nou în pântecele mamei pentru a se naşte din nou? Dar Mântuitorul Hristos îl lămureşte, spunându-i că e vorba de naşterea din nou „din apă şi din Duh”, adică din Sfintele Taine care îşi au izvorul şi uşa în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos.

Ştiţi că în Evanghelia după Ioan, în capitolul 19 ni se istoriseşte cum a fost pironit pe Cruce Domnul Hristos. La un moment dat, unul dintre ostaşi, cu suliţa lui a împuns coasta Mântuitorului din care a curs sânge şi apă, a curs sângele Sfintei Cuminecături şi apa Sfântului Botez. Iată cum Crucea Domnului Hristos este uşa, izvorul Sfintelor Taine. Toate Tainele îşi au izvorul în jertfa Lui mântuitoare.

Cinstim mereu Sfânta Cruce dar, ei, Sfânta Biserică i-a rânduit câteva sărbători speciale: a treia Duminică din Postul Mare, Ziua Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie), o Duminică înainte şi una după acest praznic, Ziua de 1 august.

O preacinstim pentru că, din punct de vedere dogmatic sau al învăţăturii de credinţă creştine ortodoxă, Crucea are un înţeles aparte: este expresia iubirii absolute a lui Dumnezeu pentru noi, păcătoşii, este răscumpărarea noastră din păcat şi din moarte, este uşa Sfintelor Taine.

Atunci, nu în zadar la Utrenie, în fi ecare duminică se cântă „…prin Cruce vine bucurie la toată lumea…”. Se bucură toată lumea că prin Cruce avem răscumpărare din păcat şi din moarte şi avem deschise uşile Raiului. Pe scurt, acesta ar fi înţelesul dogmatic al Sfintei Cruci.


Sursa: Chiriacodromion contemporan / † Andrei, Arhiepiscop şi Mitropolit, Editura Renaşterea, 2016

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Spiritualitate
Fântână nesecată de înțelepciune și mângâiere

Fântână nesecată de înțelepciune și mângâiere

Pe 29 iunie 1936, avea loc la Cluj-Napoca instalarea în scaunul vlădicesc a episcopului cărturar, mai târziu Mitropolit al Ardealului, Nicolae Colan. Istoricii ne-au lăsat multe și importante amănunte legate de păstorirea, timp de 21 de ani la Cluj, a acestui titrat...

Omul bun le vede pe toate bune |EPISCOPUL BENEDICT

Omul bun le vede pe toate bune |EPISCOPUL BENEDICT

Sfântul Vasile cel Mare în faimoasa sa „Omilie către tineri” pune faţă în faţă două metodologii hermeneutice, două lecturi ale realităţii, două căi de cunoaștere, sub chipul albinei și a muștei. Avem de-a face, pe de o parte, cu o perspectivă optimistă, pozitivă și...

Taină și minune |Părintele Mitropolit Andrei

Taină și minune |Părintele Mitropolit Andrei

La începutul Postului Crăciunului, pe 21 noiembrie, sărbătorim „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Este o legătură directă între cele două lucruri: Maica Domnului intră în templul din Ierusalim pentru a se pregăti să-L primească în pântecele ei pe Domnul Hristos,...

Sfinții Mărturisitori Ardeleni și statornicia în credință

Sfinții Mărturisitori Ardeleni și statornicia în credință

Sărbătoarea noastră din 21 octombrie este una relativ nouă ca pondere în viața liturgică a comunităților ortodoxe din Transilvania. Doar de câțiva ani este consemnată cu roșu în calendarele creștine ortodoxe ale eparhiei noastre, deși acești sfinți mărturisitori și...

Cuvioasa și alinarea durerilor

Cuvioasa și alinarea durerilor

Cuvioasa îi primește pe toți. Lacrimile lor, ce se-aștern, nu de puține ori, lângă racla dânsei, vin să vorbească despre strânsa relație pe care-o are cu poporul. Despre încrederea pe care cel din urmă o are în dânsa. Și despre dragostea ei. Căci, cine ar veni să-și...