Crucea noastră este capacitatea de jertfă prin smerenie, bunătate și iubire

de | sept. 20, 2020 | Spiritualitate

Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci ne aduce înainte învățătura însușirii crucii lui Hristos de către fiecare creștin spre mântuire, după cuvântul Domnului Hristos: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Dacă cineva mai avea rezerve asupra importanței crucii în viața creștină, textul evanghelic de azi spulberă orice dubii în acest sens. Subiectul propovăduirii evanghelice este „Hristos Cel răstignit”, care aduce mântuire la toată lumea. Crucea Sa este calea mântuirii noastre și trebuie asumată de către fiecare persoană umană care crede în El, după cuvântul Sf. Ap. Pavel: „Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine și eu pentru lume” (Galateni 6, 14).

Crucea este singura cale mântuitoare pentru om și reprezintă ceea ce Iisus a mărturisit în grădina Ghetsimani: „Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc eu, ci precum Tu voiești” (Matei 26, 39). A face nu ceea ce noi dorim, ci ceea ce voiește Dumnezeu este „Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14, 6), adică crucea personală a fiecăruia, pe care o mărturisim în ceea ce credem la fiecare pas: „Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ” (Matei 6, 10).

Crucea Domnului Hristos are valoare pentru noi atâta timp cât ne-o însușim la nivelul vieții personale, adică să pătimim și să murim și noi, ca și El, pentru a învia spre viața cea nepieritoare: „M-am răstignit împreună cu Hristos; și nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăiește în mine. Și viața mea de acum, în trup, o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit și S-a dat pe Sine însuși pentru mine… căci câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați îmbrăcat… iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus și-au răstignit trupul împreună cu patimile și cu poftele… că în Hristos Iisus nici tăierea împrejur nu este ceva, nici netăierea împrejur, ci făptura cea nouă” (Galateni 2, 20; 3, 27; 5, 24; 6, 15).

Însușindu-ne crucea, ne naștem la viața cea nouă prin botez, murim în fiecare zi față de lume, înviem ca făpturi noi prin împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos și ne înălțăm la ceruri prin moarte la sfârșitul vieții, având credința, nădejdea și dragostea, care ne așează în Împărăția lui Dumnezeu.

Hristos a iubit Crucea pentru că ne-a iubit și ne iubește pe noi în mod total, și orice creștin care Îl iubește pe Domnul nu poate să nu iubească Crucea. Dacă Hristos S-a răstignit pentru noi, arătând cât de mult ne iubește, la fel și noi trebuie să trecem prin răstignire, dovedind dragostea noastră față de El. Numai că răstignirea noastră nu este sângeroasă, ci duhovnicească, altfel decât a Lui: „Căci cine va voi să-și scape viața o va pierde; iar cine va pierde viața sa pentru Mine și pentru Evanghelie, acela o va scăpa” (Marcu 8, 35). Crucea noastră este capacitatea de jertfă prin smerenie, bunătate, iubire, desprindere de lume și lupta cu patimile, pe care o cultivăm în noi.

De aceea, crucea este pentru noi, creștinii, esența și sensul sublim al existenței în comuniune deplină cu Dumnezeu prin Iisus Hristos, Domnul nostru.


Foto: Darius Echim

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/adriancherhat/" target="_self">Pr. Adrian Cherhaț</a>

Pr. Adrian Cherhaț

Inspectorul de religie al județului Bistrița-Năsăud

Ultimele articole

Judecata – între bilanț și sfârșit

Judecata – între bilanț și sfârșit

Introducere Despre Judecată și sfârșit, Hristos vorbește de puține ori în paginile Scripturii. Anticipează probabil apetitul înspre apocaliptic pe care-l va avea ulterior un segment al creștinătății și vrea să evite panica pe care o va crea el. Ba mai mult, știe că...

„Leul Ardealului”

„Leul Ardealului”

Mitropolitul Bartolomeu Anania, slujitor dârz al Bisericii lui Hristos, călit în necazuri și neînfrânt în încercări, a fost supranumit de către maica stareță Ierusalima Ghibu „Leul Ardealului”. Și nu fără motiv l-a numit așa, ci urmărindu-i viața plină de încercări,...

Ion Creangă – o viață „de poveste”

Ion Creangă – o viață „de poveste”

Cel despre care vă propun să vorbim astăzi este unul dintre cei mai mari scriitori români. Născut în anul 1837 la Humulești și trecut la Domnul la 31 decembrie 1889 la Iași, dânsul a lăsat culturii române o valoroasă moștenire constând din basme, povești nemuritoare,...

Mai multe din Spiritualitate
Ruşinea de a-ţi mărturisi credinţa

Ruşinea de a-ţi mărturisi credinţa

Sunt oameni cărora le este ruşine să-şi mărturisească credinţa, apartenenţa lor confesională. Cei mai tineri n-au apucat vremurile, dar noi, cei maturi ştim că în perioada comunistă, multora le era teamă să-şi mărturisească credinţa lor. Dar nu numai atunci. Chiar şi...

Sărbătoarea Sfintei Cruci și iconografia ei

Sărbătoarea Sfintei Cruci și iconografia ei

Instituită în veacul al IV-lea, această sărbătoare celebra la origini ridicarea Bisericii Învierii de la Ierusalim de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Către anul 347, însuşi Sfântul Chiril al Ierusalimului menţiona faptul că în întreaga lume existau deja...

Fără cruce nu există comuniune cu Hristos

Fără cruce nu există comuniune cu Hristos

Suntem în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci. La Sfânta Liturghie citim un fragment scurt din Evanghelia după Ioan, care redă semnificația Crucii în credința creștină, reliefată în convorbirea lui Iisus cu Nicodim (Ioan 3, 13-17). Este evident că crucea nu...

Crucea, expresia iubirii absolute a lui Dumnezeu pentru noi

Crucea, expresia iubirii absolute a lui Dumnezeu pentru noi

Acest mare adevăr, cum că din Crucea Domnului nostru Iisus Hristos izvorăsc Sfintele Taine, îl descoperă Mântuitorul oamenilor prin bătrânul Nicodim. În Evanghelia după Ioan, în capitolul 3, ne este istorisită, tainica, nocturna şi gingaşa întâlnire dintre bătrânul...

Semnificația Anului Nou Bisericesc

Semnificația Anului Nou Bisericesc

Spre deosebire de anul civil, care începe pe 1 ianuarie, anul bisericesc începe pe 1 septembrie, pentru că, după vechea tradiție, în această zi s-a început creaţia lumii şi tot în această zi şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică. În sinagoga din Nazaret,...