Cuvântul și mărturia lui Ioan

de | mai 1, 2021 | Eseu

Introducere

În centrul lecturilor nou-testamentare cu caracter pascal, se găsește debutul relatării evanghelice a lui Ioan. De ce? Greu de zis. Probabil datorită densității ei teologice, ori din pricina frumoaselor referiri la lumină, care este un adevărat leitmotiv al Praznicului. Indiferent de motive, alegerea este una cât se poate de inspirată. În cadrul paragrafului în cauză, frumoasa relație dintre Înaintemergător și Ales este măiestrit descrisă, în paginile unui policrom tablou.

Cuvântul

Încreștinarea filosofiei grecești se realizează aici prin folosirea instrumentarului ei terminologic, în vederea exprimării unor aspecte fundamentale ale credinței. Vorba predicatorului, sunt „tâlcuri noi, la texte vechi”. Logos-ul primește în creștinism o nouă semnificație. În plus, este personificat. Hristos cel dintru început este de la Dumnezeu și El însuși este Dumnezeu. O mărturie profundă, în puține cuvinte. Puțină vorbă, dar conținut concentrat cum se cuvine. Și accente bine puse. Rolul Lui în creație e de asemenea subliniat, atunci când Sfântui Ioan insistă că: „Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut”.

Apoi, autorul cărții revelate devine poetic. Schimbă pentru câteva clipe cursul relatării dinspre teologii profunde înspre ceea ce literații ar defini drept „jocul cu metafora”: „Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o”. Textul reprezintă o frumoasă broderie stilistică, ce vine, ca un brâu, să pună în valoare întregul conținut al unui zid, sau al unei realizări arhitectonice.

Ioan și Logosul

Narațiunea alunecă apoi înspre un fragment care îl are în centru pe Ioan. Trimis de la Dumnezeu, dânsul are o menire testimonială. Autorul ține să delimiteze încă dintru început lucrurile. Arată că: „nu era el Lumina”, ci era trimis „ca să mărturisească despre Lumină”. Apoi revine asupra ideii care spune că: „Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume”.

Structura ușor alambicată, în realizarea căreia autorul a folosit deopotrivă metehne ale filosofiei grecești, cât și instrumente iudaice, precum chiasmul, dându-i astfel și o dimensiune mnemotehnică, îmbină informații cu privire la activitatea lui Hristos și impactul ei, dar și cu privire la nașterea Sa și la modul în care s-a patrecut aceasta.

Același Ioan este apoi surprins, parcă într-o interesantă peliculă, în ipostaza de mărturisitor: „Ioan mărturisea despre El şi striga, zicând: Acesta era despre Care am zis: Cel care vine după mine a fost înaintea mea, pentru că mai înainte de mine era”, zice Evanghelistul. Apoi pecetluiește această testimonianță cu cea proprie, arătând că, citez: „din plinătatea Lui noi toţi am luat, şi har peste har”. Pericopa nu poate să se încheie fără a așeza împreună pe Moise și Hristos și a arăta continuitatea ce a existat între ei. La nivelul duhului și al mesajului revelat, firește.

În loc de concluzii

Dincolo de densitatea teologică, pasajul ce deschide relatarea evanghelică a lui Ioan are o dimensiune mărturisitoare. Vine să vorbească, prin intermediul unui tandem de voci care adesea se suprapun, a lui Ioan Proorocul și a omonimului Evanghelist, despre Cuvântul care se întrupează. Și despre efectele întregii Lui activități. În același timp, ne îndeamnă și pe noi să devenim părtași ai mărturisirii, căci textul este, așa cum bine ați intuit, o exhortație. Să mărturisim cu buzele de carne și cele ale inimii. Să proclamăm, căci un astfel de adevăr nu se cade șoptit, ci rostit cu voce de tunet, cât bine ne-a făcut nouă Domnul, prin faptele noastre. Să devenim și noi propovăduitori ai Învierii, din care ne tragem deopotrivă nădejdea mântuitoare, cât și seva trăirii creștine. Hristos a înviat! Îndrăzniți!

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Cuvântul și mărturia lui Ioan
Cuvântul și mărturia lui Ioan
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro.

Ultimele articole

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul și cunoașterea duhovnicească

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul și cunoașterea duhovnicească

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul ne propune o ierarhie în interiorul procesului de cunoaștere. Și pornește de la cea mai importantă – cunoașterea ce vine din experiența duhovnicească, generată de străluminarea Duhului Sfânt și concretizată în discernământul spiritual....

Cuviosul Paisie Aghioritul şi tinerii

Cuviosul Paisie Aghioritul şi tinerii

În secolul XX, sufocat de atrocităţi şi ideologii devastatoare, pronia lui Dumnezeu a vegheat căutarea spirituală a poporului dreptcredincios prin călăuzirea excepţională a unor mari Părinţi duhovniceşti, câţiva dintre ei deja canonizaţi. Cuviosul Paisie Aghioritul,...

Grija Lui și grijile noastre

Grija Lui și grijile noastre

Introducere După ce enunță textul Rugăciunii Domnești, Mântuitorul oferă o serie de sfaturi ce privesc viața cotidiană și prioritățile ei. În același timp, are în vedere și aspecte ce țin de morală și rolul ei în urcușul spre veșnicie. Pentru a fi înțeleasă cum se...

Omul civilizat și grija pentru suflet

Omul civilizat și grija pentru suflet

Nuvela „Moara cu noroc” (a lui Ioan Slavici), vorbeşte despre un om, un foarte bun creştin, care era harnic şi avea de toate. Necazul a început când a fost robit de cele materiale, pentru că atunci toate s-au făcut, până la urmă, praf. Iată ce concluzie trage Ioan Slavici: „Liniştea colibei tale te face fericit”. Aşa cum zice Sfântul Pavel, dacă avem mâncare şi îmbrăcăminte pentru noi şi pentru copiii noştri, ne este de ajuns, pentru că „liniştea colibei tale te face fericit”.

Mai multe din Eseu
Chemarea – de la inima lui Hristos la inima noastră

Chemarea – de la inima lui Hristos la inima noastră

Aspecte introductive În centrul textului evanghelic la care suntem poftiți a medita astăzi se găsește apodictic chemarea. Înainte de a vorbi însă despre acest minunat leitmotiv, ar fi binevenite câteva precizări contextuale. Pericopa face parte din capitolul de debut...

Judecata – între bilanț și sfârșit

Judecata – între bilanț și sfârșit

Introducere Despre Judecată și sfârșit, Hristos vorbește de puține ori în paginile Scripturii. Anticipează probabil apetitul înspre apocaliptic pe care-l va avea ulterior un segment al creștinătății și vrea să evite panica pe care o va crea el. Ba mai mult, știe că...

„Risipa” omenească și cea divină

„Risipa” omenească și cea divină

Aspecte introductive Pericopa la care suntem chemați să medităm astăzi e de departe una dintre cele mai cunoscute și mai tâlcuite dintre textele Noului Testament. A beneficiat de atenție din partea exegeților, a filosofilor, filologilor, dar și a artiștilor. În...

Ing. Gheorghe Benea, Omul lui Dumnezeu și om între oameni

Ing. Gheorghe Benea, Omul lui Dumnezeu și om între oameni

În prima duminică a Triodului, la Mănăstirea Nicula s-a oficiat Slujba Parastasului pentru ing. Gheorghe Benea, unul dintre ctitorii de seamă ai așezământului monahal. Slujba a fost săvârșită în biserica mare a mănăstirii, de PCuv. Arhim. Dumitru Cobzaru, alături de...

Între milostenia umană și cea divină

Între milostenia umană și cea divină

Introducere Pericopa de astăzi e una de-a dreptul referențială pentru spațiul exegetic. Tipologiile pe care le are în centru, o fac să fie folosită adesea, chiar și tangențial, în diferite discuții și dialoguri, nu doar în spațiul bisericesc. Sfântul Luca o prezintă...