Danii românești pentru Mănăstirea athonită Dionisiu, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”

de | iun. 24, 2020 | Documentare

În salba de așezăminte monahale din Muntele Athos se numără și cea a călugărului sau cuviosului Dionisie, cunoscută în timp a Sfântului Dionisie, ce-l are ca ocrotitor pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului. Hramul bisericii mari este cel închinat sărbătorii din ziua de 24 iunie, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Cu ajutorul împăratului bizantin Alexios al III-lea Comnenul și prin bunăvoința mitopolitului Teodosie al Trapezundei, mănăstirea a fost construită în veacul al XIV-lea. Lăcașul de cult a fost înzestrat cu numeroase danii, dar și cu un hrisov ce legifera evenimentul și, totodată, pomenirea întru veșnicie a familiei bazileului.

După Căderea Constantinopolului, în 1453, dar mai cu seamă în secolul al XVI-lea, câțiva domnitori din țara noastră au ajutat la reconstrucția clădirilor și la ridicarea bisericii mari, ce dăinuiește până astăzi. Unul dintre aceștia a fost binecunoscutul voievod Neagoe Basarab (1512-1521), canonizat ca sfânt al Bisericii noastre, în anul 2008. El a renovat turnul de apărare și noul apeduct, dăruind moaștele Sfântului Ioan Botezătorul și cele ale Sfântului Nifon, patriarh al Constantinopolului, fost și mitropoilt al Ungrovlahiei pentru o scurtă perioadă de timp.

În urma unui mare incendiu din anul 1535, care distrus o mare parte din mănăstire, domnitorul Petru Rareș (1527-1538), urmând exemplul înaintașului său, a refăcut o parte din așezământul monahal, înălțând și catoliconul. De asemenea, fiica sa, Ruxandra, împreună cu soțul ei, domnul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561/1564-1568), a construit partea de zidiri dinspre mare. La fel, Ruxandra și fiul ei, Bogdan, au răscumpărat moșiile ipotecate ale lăcașului de cult[1].

Între zidurile zvelte și monumentale ale mănăstirii ce leagă muntele de mare se află biserica principală, cunoscută sub numele de catolicon, închinată Sfântului Ioan Botezătorul. Planul arhitectural este cel încetățenit de triconc, biserica fiind, la rândul ei, alcătuită în spațiile deja consacrate: altar, naos și pronaos. Cea mai valoroasă este pictura interioară, realizată între anii 1547/1548 de către pictorul cretan Tzortis, ucenicul lui Teofan Cretanul, dar de mare importanță sunt icoanele (iconostasul) și moaștele adăpostite aici. În semn de pioasă aducere aminte sau recunoștință, pe peretele apusean din naos a fost pictat tabloul votiv, ce îi înfățișează pe domnitorul Petru Rareș alături de doamna sa, Ruxandra, și pe fiii săi Ștefan, Constantin, Iliaș, reprezentați în calitate de ctitori[2].

În același sens, amintim și de prezența iconică, într-un mozaic din curtea mănăstirii, a Sfântului Dionisie, înaintea Sfântului Ioan Botezătorul, împreună cu Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului, numiți ctitori. Alături sunt redați, în poziții simetrice, împăratul Alexios al III-lea Comnenul și voievodul Neagoe Basarab.

În tezaurul nestematelor valori de artă bisericească ale mănăstirii se află și altele, ce atestă prezența domnitorilor români; este, fără îndoială, demn de amintit și de frumosul chivot împodobit al voievodului Neagoe Basarab (cu moaștele Sfântului Nifon), de epitrahilul dăruit de familia domnitorului Petru Rareș, și de frescele cu tema Judecății de Apoi din pronaos, executate de zugravul român Macarie, în anul 1788 etc.[3] Amintim și de icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, a Imnului Acatist, cea care a fost purtată de Patriarhul Serhie în timpul asediului avarilor și sciților din anul 626[4].

Arta bisericească de la Sfântul Munte Athos este cunoscută și datorită daniilor domnitorilor neamului nostru românesc, care,de multe ori în istorie, au devenit, pe bună dreptate, susținătorii și moștenitorii artei bizantine și postbizantine, ca și în cazul a două exemple semnificative de la Mănăstirea Dionisiu, respectiv Sfântul voievod Neagoe Basarab și domnitorul Petru Rareș, împreună cu familiile lor.

Sfântul Nifon și Sfântul Voievod Neagoe Basarab, tempera pe lemn, 1515?, capacul raclei Sfântului Nifon
Sfântul Nifon și Sfântul Voievod Neagoe Basarab, tempera pe lemn, 1515?, capacul raclei Sfântului Nifon

Voievod Neagoe Basarab cu fiii săi Ștefan, Constantin și Iliaș împreună cu Doamna Ruxandra, frescă, sec. al XVI-lea
Voievod Neagoe Basarab cu fiii săi Ștefan, Constantin și Iliaș împreună cu Doamna Ruxandra, frescă, sec. al XVI-lea

Maica Domnului a Imnului Acatist, tempera pe lemn, sec. al VII-lea
Maica Domnului a Imnului Acatist, tempera pe lemn, sec. al VII-lea

Danii românești pentru Mănăstirea athonită Dionisiu, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”
Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, chivot

Sfântul Ioan Botezătorul însoțit de Sfinții Dionisie și Nifon, alături de împăratul Alexios al III-lea și Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești, mozaic contemporan (restaurat 2013)
Sfântul Ioan Botezătorul însoțit de Sfinții Dionisie și Nifon, alături de împăratul Alexios al III-lea și Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești, mozaic contemporan (restaurat 2013)


[1] https://doxologia.ro/viata-bisericii/sfantul-munte-athos/manastirea-dionisiu-din-sfantul-munte-athos  24 06. 2020 ora 8 43

[2] Virgil Vătășianu, Istoria artei europene, Ed. Meridiane, București, 1972, p. 231.

[3] https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-dionisiu-sfantul-munte-athos-120383.html 24 06. 2020 ora 9 20.

[4]https://doxologia.ro/liturgica/iconografie/icoana-maicii-domnului-imnul-acatist-de-la-manastirea-dionisiu  24 06. 2020 ora 9 30.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/grigore-samboan/" target="_self">Grigore Sâmboan</a>

Grigore Sâmboan

absolvent al studiilor de Teologie și Jurnalism redactor radio Renașterea

Ultimele articole

Mai multe din Documentare
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Nicula

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Nicula

Anonimatul în care Nicula părea cufundată a fost sfărâmat în anul 1699, când Icoana Maicii Domnului a lăcrimat între 15 februarie - 12 martie a anului respectiv. Toate izvoarele istorice sunt în concordanță atunci când atribuie icoana preotului Luca din Iclod[2], iar...

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

Prețiosul monument istoric de lemn al Mănăstirii Nicula

  Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", mica bijuterie aflată în incinta Mănăstirii Nicula, este cu siguranță unul din cele mai cunoscute monumente de acest fel din România. Are o istorie bogată și a întreprins o lungă călătorie până să ajungă...

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nușeni

Inițiativa înființării Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea bistrițeană Nușeni, Protopopiatul Beclean, a aparținut vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Acesta a aprobat, în 1991, înființarea unei mănăstirii în ținutul său...